„Sindromul impostorului” de psihoterapeuții Kevin Chassangre & Stacey Callahan
Sindromul impostorului

„Sindromul impostorului”: Albert Einstein se considera „un escroc involuntar”!

Sindromul impostorului”, pe cât de răspândit, pe atât de puţin cunoscut, este descris pe larg de psihoterapeuţii Kevin Chassangre şi Stacey Callahan în cartea cu acelaşi nume, la Editura Trei.

Se estimează că între 62 şi 70% din populaţia generală se îndoieşte într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”. Este afirmaţia făcută de psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance la începutul anilor `80, când a început să studieze „Sindromul impostorului”.

Cea care l-a identificat pentru prima dată în rândul pacienţilor săi studenţi, ca pe un sentiment persistent de nesiguranţă, preciza şi o altă caracteristică.

Majoritatea celor care suferă de un sindrom al impostorului nu o declară deschis: mă tem că sunt un impostor. Dar, când aud vorbindu-se despre acest sindrom, exclamă: Exact aşa simt şi eu, de unde ştiaţi?

Pauline Rose Clance

Cei care au „sindromul impostorului” se simt izolați, neînțeleși și depășiți

Psihoterapeuții Kevin Chassangre și Stacey Callahan, autorii cărții Sindromul impostorului, care a fost publicată recent la Editura Trei în colecția „Psihologia pentru toți” precizează că, nefiind încă un sindrom atât de explorat și cunoscut, prin urmare puțin împărtășit celorlalți, cei care îl au se simt izolați, neînțeleși și depășiți.

Realitatea celor care sunt de fapt opusul impostorului este dureroasă. În ciuda unor succese notabile și a competențelor obținute prin muncă proprie, ei simt despre sine că nu se ridică la înălțimea acestora și a aprecierii celor din jur.

Mai ales când reușita lor pur și simplu nu le aduce mulțumire. Impresia de a fi supraestimat, sentimentul că nu va mai urma o a doua reușită, certitudinea că niciun compliment nu este meritat, frica de a fi considerat incompetent sunt, de fapt, spun autorii, tot atâtea cogniții și comportamente prin care se manifestă acest sindrom. Și care nu reflectă realitatea obiectivă.

Kate Winslet a suferit şi ea de „sindromul impostorului”

Tocmai pentru că este dificil de conștientizat și mai ales de vorbit despre aceste stări, „persoanele se simt ușurate când află că nu sunt singurele care au acest sindrom, că există efectiv și că multe alte persoane care au reușite în viață pot gândi la fel și pot întâmpina aceleași greutăți.”

Sindromul impostorului

Obiectivul autorilor este de a-i ajuta pe cei care se regăsesc în aceste descrieri să înțeleagă ce și de ce simt în acest fel despre realizările lor și despre ei înșiși. De aceea oferă și exemple de persoane publice, cu realizări excepționale, apreciate la nivel mondial, care au trăit sau trăiesc zi de zi cu aceste simptome.

Celebra actriță Kate Winslet a fost recompensată cu peste 270 de premii și nominalizări de-a lungul carierei sale, printre care cu un premiu Oscar, două premii Emmy, trei premii Bafta și patru Golden Globes. Cu toate acestea, îşi face un portret surprinzător.

În fiecare dimineață, înainte să plec la filmări, îmi spun că nu mai sunt pe val, că nu sunt la înălțimea rolului meu și că toată lumea își va da seama de asta la un moment dat.

Kate Winslet

Emma Watson trăia acelaşi sentiment de impostură

Cea care a interpretat-o pe Hermione Granger, cea mai îndrăgită vrăjitoare din toate timpurile, actrița Emma Watson avea acelaşi sentiment.

S-ar zice că, pe măsură ce devin tot mai bună, asta îmi sporește tot mai mult sentimentul de neadecvare. Atunci îmi spun: oricând, cineva ar putea să-și dea seama că sunt de o impostură crasă și că nu merit nimic din ceea ce am făcut.

Emma Watson

Maya Angelou, multi-premiata scriitoare, activistă și poetă al cărei prim volum de poezii a fost nominalizat la Premiile Pulitzer, împărtășea același sentiment de impostură.

Am scris unsprezece cărți. Dar de câte ori trebuie să încep o pagină nouă, mă paralizează ideea că sunt un scriitor depășit, din vremuri trecute. Că, până la urmă, oamenii își vor da seama că eu mă uit la o lume în care nu mai trăiesc.

Maya Angelou

Un alt exemplu celebru, fizicianul Albert Einstein s-a descris „drept un escroc involuntar a cărui muncă era nedemnă de a primi atâta atenție”.

Sindromul impostorului nu vizează doar inteligența sau competențele

În realitate, sentimentele specifice se pot manifesta indiferent de domeniul de activitate, de gen sau diplome avute. Deși el a fost asociat preponderent cu mediul profesional, sindromul impostorului „nu vizează doar inteligența sau competențele. Un individ care are acest sindrom poate manifesta asemenea sentimente cu referire la multe alte domenii ale vieții cotidiene. Vorbim de mediul social, mediul familial (copii, părinți, cupluri), performanțe sportive, aspectul fizic, mediul școlar.”

Cele nouă capitole ale cărții Sindromul impostorului publicate la Editura Trei în colecția „Psihologia pentru toți” oferă o incursiune complexă în lumea celor care poartă această suferință. Sunt prezentate bazele teoretice ale sindromului, factorii care contribuie la dezvoltarea sa, impactul psihologic asupra stării de bine și chiar a sănătății mentale, simptomatologia, dar şi soluții și instrumente terapeutice, exerciții și metode de ameliorare,

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Facebook Comments

Comentarii

  1. Doar atât am de spus: „Exact așa simt și eu, de unde știați?”. Mulțumesc pentru recomandare.

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 33

    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 95

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!