Se așază sau se așează? Se protejază sau se protejează? Sunt eternele întrebări care fac referire la scrierea corectă a cuvintelor cu ș, j în structură, care creează reale dificultăți pentru numeroși vorbitori.
Pentru a ne lămuri, am apelat la volumul “Capcane ale limbii române” în care Gh. N. Vasilache explică (foarte clar, după părerea mea) ce și cum.
Regula (gramaticală și fonetică) este relativ simplă: după ș, j în rădăcina cuvintelor se pronunță și se scrie a, e, i. NU ea, ă, â.
Așadar vom spune și vom scrie corect: dojană, jalbă, mojar, șale, tânjală (a se lăsa pe tânjală), a înșeua, a jecmăni, jelanie, a jeli, șepcuță, șerpaș, jilav, jilț.
Se așază sau se așează – Excepția acceptată de DOOM3
Cele mai frecvente greșeli se consemnează în cazul verbelor a așeza, a deșela, a deșerta, a înșela (de conjugarea l), care cuprind pe ș în rădăcină. Ținând seama de regula de mai sus, formele corecte pentru indicativ prezent, 3 sg. și pl. și la imperativ, 2 sg. ale verbelor menționate au fost, ani la rand, așază, deșală, deșartă, înșală.
Însă, având în vedere opțiunea ortografică a majorității vorbitorilor, care aleg varianta cu ea în radical, domnii care au realizat DOOM3 s-au declarat învinși, admițând în prezent și scrierea cu ea.
Așadar, e corect să spunem și să scriem:
Tânăra așază/așează cartea pe masă, lângă cana cu cafea.
Cine se bucură de un eventual scandal între ei se înșală/se înșeală amarnic.
Copile, așază-te/așează-te la locul tău mai repede!
Înșală-ne/Înșeală-ne, domnule, la cântar și vei suporta consecințele de rigoare!
Grădinarul deșartă/deșeartă o găleată de apă la rădăcina plantelor.
Ce facem cu derivatele lui jar, șagă sau șal?
ATENȚIE! Se scriu însă cu ă derivatele lui jar (jăratic, jărui), șagă (șăgalnic), șal (șăluț), șanț (șănțulet). Verbele a eșua, a înșeua, cu ș în rădăcină, dar cu tema terminată în vocală, urmează în flexiune tiparul lui a lucra, ca și verbele a accentua, a atenua, a dilua, a evacua, a situa, a statua etc. Așadar, formele corecte sunt: eșuează/înșeuează, ca și lucrează.
În schimb, verbele următoare: a afișa, a defrișa, a detașa, a furișa, a îmbrătișa, a înduioșa, a înfricoșa, a înfățișa, a reproșa, a retușa, a ricoșa, a trișa, a angaja, a aranja, a avantaja, a bandaja, a corija, a deranja, a descuraja, a dirija, a se erija, a etaja, a încuraja, a menaja, a neglija, a proteja, a șantaja (de conjugarea l) au pe ș, j în finalul temei. În cazul lor, corecte sunt formele cu ea: afișează, se furișează, retușează, angajează, bandajează, neglijează, protejează, șantajează etc.
Regula se aplică și pentru verbele de conjugarea a IV-a cu sufixul infinitival –i de tipul a mânji, a obloji, a prăji, a rotunji, a veșteji, a căptuși, a copleși, a greși, a învălmăși, a se moleși, a sfârși care la imperfect persoana a Ill-a singular se scriu și se pronunță cu ea: mânjea, oblojea, prăjea, rotunjea, veștejea, căptușea, copleșea, greșea etc.
Exemple de AȘA DA și AȘA NU
Prin urmare, sunt corecte, din punctul de vedere al pronunției și al grafiei, formele:
Vecinul nostru nu ne deranjează niciodată. (e greșit: deranjază)
Vasile se furișează pe poarta din spate. (e greșit: furișază)
Nicolae Botgros dirijează orchestra „Lăutarii”. (e greșit: dirijază)
Unii jucători trișează la pocher. (e greșit: trișază)
La orele de educație fizică, profesorul nu menajează pe nimeni. (e greșit: menajază)
Tatiana se înfățișează la toate ședințele cu părinții. (e greșit: înfățișază)
Alegerile anticipate nu avantajează partidele mici. (e greșit: avantajază)
