În 1882, Oscar Wilde vizita SUA, în cadrul unui turneu de carte, scopul său fiind acela de a le aduce americanilor estetismul britanic şi de a scăpa totodată naţiunea de materialismul ei pe care îl considera vulgar. În timpul turneului, scriitorul s-a îndrăgostit de o fată pe care o numea „Hattie”, iar un biograf de-ai săi crede că i-a descoperit identitatea, scrie The Guardian.

„Când mă gândesc la America, îmi vine în gând numai cineva ale cărui buze sunt ca petalele sângerii ale unui trandafir de vară, ai cărui ochi sunt două agate maro, care are fascinaţia panterei, curajul unei tigroaice şi graţia unei păsări. Dragă Hattie, acum realizez că sunt absolut îndrăgostit de tine, şi pentru totdeauna”, îi scria Wilde misterioasei Hattie în timpul turneului său de 10 luni în America de Nord.

Identitatea fetei nu a fost niciodată cunoscută, însă recent, Matthew Sturgis, autorul unei noi biografii a autorului „Portretului lui Dorian Gray”, a declarat pentru The Guardian, că în urma cercetărilor sale, cel mai probabil Hattie era Harriet Crocker, fiica „frumoasă, luminoasă, plină de viaţă şi bogată” de 23 de ani a unui magnat al căilor ferate din San Francisco.

„Biografii nu se ating de subiect şi nici nu speculează cu privire la cine ar putea fi. În timpul perioadei sale în America, Wilde era adesea întrebat despre viaţa sa privată – deşi, după cum spunea, şi-ar fi dorit să aibă o viaţă privată despre care să fie întrebat. A făcut câteva referiri răzleţe cu privire la faptul că a întâlnit o fată drăguţă în Washington… dar Hattie nu a apărut în acele discuţii”, a declarat Sturgis pentru cotidianul britanic, citat de Adevărul.

Wilde, despre care unii biografi susţin că era homosexual sau bisexual,  i-a scris lui Hattie în 1882, la scurt timp după plecarea din San Francisco, iar la un moment dat, i-a mărturisit unui prieten că şi-a pierdut inima în San Francisco. Căutând prin documentele vremii, biograful a găsit o relatare din presa locală unde se spunea că la lectura lui Wilde, pe hol „se revărsau frumuseţea, bogăţia, inteligenţa şi rafinamentul San Francisco-ului”, menţionându-i şi pe domnul şi doamna Crocker.

Detaliul care nu se potriveşte

Un singur detaliu nu se potriveşte cu descoperirea biografului: ochii. Conform familiei şi unui portret făcut de Giovanni Boldini, Harriet avea ochii albaştri, nu căprui. Sturgis spune că e posibil ca scriitorul să nu fi reţinut bine. Cât despre părul roşu din portret, biograful consideră că este cel care l-a făcut pe Wilde să o compare cu o tigroaică.

În portretul realizat de Boldini este reprezentată o femeie cu părul lung şi roşcat şi cu trăsături faciale mai degrabă masculine. Singurul nepot al lui Wilde, Merlin Holland, a declarat că descoperirea a fost „absolut fascinantă”.

Mama lui Wilde spera ca acesta să îi aducă o mireasă americancă, însă Wilde s-a căsătorit în 1884, cu o irlandeză pe nume Constance Lloyd, cu care a avut doi copii. Ulterior, a avut o aventură cu Lord Alfred Douglas, al cărui tată avea să-l acuze pe scriitor de indecenţă. Wilde a murit la Paris, în 1900. Cât despre Hattie, aceasta s-a căsătorit cu un american în 1887 şi s-a mutat la New York, într-o vilă dăruită de tatăl ei. A călătorit adesea în Europa şi a murit tot în Paris, în 1935.