Igor Bergler a fost invitatul lui Adrian Artene în cadrul podcastului ALTCEVA, difuzat sâmbătă, 14 octombrie. Printre numeroasele teme atinse, a fost și cea a câștigurilor obținute din vânzarea de cărți.
Se poate trăi în România din scriitură? Ce presupune marketingul în acest domeniu și cât plătește un autor ca să apară pe piață, la toate acestea și la multe altele a răspuns Igor Bergler, scrie Gândul.
Igor Bergler: „Cărțile mele sunt foarte scumpe”
Despre „Biblia pierdută”, „Testamentul lui Abraham” și ”Minciuna lui Michelangelo”, care poartă semnătura lui Igor Bergler, editurile care le-au publicat susțin că au fost vândute în aproape un milion de exemplare, fiind traduse în 35 de țări.
În cadrul podcastului „Altceva”, Bergler și-a trasat locul în piață: „Cărțile mele sunt foarte scumpe”. Ulterior, el a explicat cum se calculează câștigul și cu câți bani mai rămâne după ce trage linie. Sau, mai pe scurt, cum se duce un milion de euro cât ai bate din palme.
„Îmi zice lumea «cât câștigi?”. Calculați, că nu e atât de greu”, a spus Igor Bergler, moment în care Adrian Artene i-a urmat sfatul și a calculat, ajungând la suma de un milion de euro. „Ok”, a răspuns scriitorul, doar că milionul de euro nu înseamnă neapărat câștigul care se regăsește în conturile sale. Iată de ce:
Igor Bergler: „Din ăștia, câți sunt marketingul? O grămadă! Hai să zicem 20%, rămân 800.000?! Bun. Din ăștia, sunt investitori, sponsori și așa mai departe, care au de recuperat. 500.000, să zicem că-mi rămân mie. În 10 ani! Este 4000 pe lună, din care mă duc în străinătate, merg cu avionul, stau în hoteluri, plătesc abonamente la biblioteci, îmi cumpăr mii de cărți; nu vreți să știți ce e la mine acasă, nevastă-mea e cu nervii, am început să donez saci de cărți. Bun, deci, ăia 500.000 se fac 250.000 de euro. Eu, de fapt, am câștigat în 10 ani 3000 de euro pe lună, ai mei. Păi, e mai puțin decât pensia specială a unui împuțit care a ieșit la pensie la 40 de ani!”.
„Dacă ai o singură carte în casă, aia trebuie să fie Biblia pierdută”
Scriitorul Igor Bergler a povestit care este singura carte, în opinia sa, pe care orice om ar trebui să o aibă în biblioteca de acasă. De asemenea, el a dezvăluit o parte din secretul scrierii unei cărți de succes.
„Scriu niște cărți oneste, ca să distrez lumea și s-o educ. Cum a zis cineva: Datorită mie, o mulțime de oameni au început să recumpere cărți și să citească. Unii care nu au mai citit de mult sau unii care nu au citit niciodată. Planul de marketing pentru România, pentru mine, a fost așa. Dacă ai o singură carte în casă, aia trebuie să fie «Biblia pierdută». (…) Și așa am mers. Și am reacții de la oameni care nu citeau beletristică. E important e că în toamna asta avem două lansări noi; romanul grafic «Biblia pierdută» și «Cronicile nesăbuinței», care e partea de istorie din toate. Ce mă miră este că nu m-a atacat nimeni pe conținutul din ea”, a spus Igor Bergler.
Igor Bergler face astfel aluzie la articolul publicat pe anaarecarti.ro în 2016 despre Biblia pierdută și asemănarea ei uluitoare cu romanul lui Dan Brown, „Codul lui Da Vinci”, care pe mine m-a deranjat atât de tare încât m-a împiedicat să mă bucur de creația românului.
”Biblia pierdută”, prima carte din seria Charles Baker, a fost publicată în 2015 și s-a vândut în 400.000 de exemplare – conform cifrelor anunțate de editură. ”Testamentul lui Ahraham” s-a vândut în 350.000 de exemplare, iar ”Minciuna lui Michelangelo” a epuizat, în doar doi ani, un tiraj de 150.000.
Igor Bergler – minibiografie
Născut pe 21 septembrie 1970, Bergler este regizor, critic de film și specialist în marketing. De asemenea, este doctor în Naratologie si în Științe Economice și a fost de-a lungul timpului visiting professor la diverse universități.
Și-a petrecut copilăria la Timișoara, unde a absolvit liceul „C. D. Loga”. A intrat la Politehnică în 1989, dar Revoluția, după cum el însuși mărturisește, i-a schimbat viața. A plecat la București, unde a studiat mai întâi Regie de film, apoi Scenaristică și filmologie la ATF (în prezent UNATC), după care a fost admis în urma unui examen la DFFB (Academia de Film și Televiziune din Berlin).
A realizat 12 filme (scurt și mediu metraje) și două lungmetraje, printre care primul film produs vreodată de o televiziune particulară din România, „Gambitul Damei” (1995), și ceea ce presa a numit primul thriller românesc, „Porțile” (1996).
