Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama + alte capcane în vorbirea curentă – Ana are carti!
IMG_1307

Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama + alte capcane în vorbirea curentă

Limba română are capcane în care cad mulţi dintre utilizatorii săi nativi nu doar în scriere, ci şi în comunicarea orală, motiv pentru care apar frecvent greşeli de exprimare. Dezacordurile şi cuvintele folosite nepotrivit sunt cele mai frecvente greşeli de exprimare din limba română, scrie Adevărul.

Al, a, ai sau ale?

„Cartea a cărei coperţi“ este un exemplu de folosire gresită a articolului genitival. Pentru a nu greşi, trebuie ţinut minte că acesta se acordă, întotdeauna, cu obiectul la care face referire, în acest caz – coperţi (feminin, plural), ceea ce duce la varianta corectă ”Cartea ale cărei coperţi”.

Acordul gramatical la expresii impersonale

Din exces de zel, expresii de genul „în ceea ce priveşte“, impersonale, ajung să fie transformate în forme greşite, de… dragul cuvintelor pe care le determină – spre exemplu: „în ceea ce privesc problemele semnalate“, în loc de forma corectă „în ceea ce priveşte problemele semnalate”.

„Cea mai bine cotată şcoală“ este un alt exemplu de greşeală frecventă care se face. Şi asta pentru că se realizează acordul adjectivului pronominal demonstrativ “cea” cu substantivul “şcoală”, în loc de adverbul bine, aşa cum ar trebui. Forma corectă este, în acest caz, „cel mai bine cotată şcoală“.

“În faţa porţii apărate de X” sau ”În faţa porţii apărată de X”?

Prima variantă este cea corectă, întrucât adjectivul se acordă întotdeauna în gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.

„Ora doi“ sau „ora două“?

Varianta corectă este cea de-a doua. În aceeaşi categorie se încadrează şi „ora doisprezece“ – corect „ora douăsprezece“; „ora douăzeci şi doi“ – corect „ora douăzeci şi două“.

„A cere scuze”

Dintre asocierile greşite ale unor cuvinte, cea mai frecventă şi cea mai controversată este expresia „a cere scuze“ Dacă ţinem cont de faptul că „a cere“ înseamnă „a pretinde“, atunci când „ne cerem scuze“ nu facem altceva decât să pretindem interocutorului scuze, adică exact opusul intenţiei noastre. Varianta „diplomată“ ar fi să spunem „vă rog să-mi primiţi scuzele“ sau „vă rog să-mi acceptaţi scuzele“. Sunt, însă, şi lingvişti care nu consideră că expresia iniţială ar avea vreo problemă.

 

Facebook Comments

Leave a Reply

Privacy Preference Center


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/public/partials/privacy-preferences-modal.php on line 33

Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/public/partials/privacy-preferences-modal.php on line 95