Biserica unde a învățat Ion Creangă este unul din obiectivele turistice aproape necunoscute ale județului Suceava.
Construită în anul 1760, biserica de lemn care poartă hramul Sfântul Nicolae și care este cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă” a avut de-a lungul timpului dublu rol: biserică parohială şi şcoală. Iar printre elevii care au învăţat aici s-a numărat şi Ion Creangă.
În prezent biserica de lemn este considerată muzeu şi este inclusă din 2005 pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava.
În urmă cu mai bine de 260 de ani, locuitorii din Broşteni, ajutaţi de vecinii din satele Lungeni şi Neagra, au ridicat din lemn de brad şi tisă biserica ce poate fi şi astăzi vizitată.
Biserica unde a învățat Ion Creangă, ridicată cu ajutorul unui haiduc
Legendele locale spun că la construcţia edificiului un mare aport l-a avut un haiduc pe nume Moglan. Acesta a oferit atât bani, cât şi haiduci ca mână de lucru.
Biserica a fost lucrată manual, folosind bardă şi cuţitoaie, fără joagăr sau fierăstrău şi a fost decorată cu înflorituri realizate cu iscusinţă de cuţitele meşterilor lemnari. Într-un chenar decorativ din pridvor se poate descifra o inscripţie în lemn care aminteşte numele meşterilor: „Să se știe că această sfântă și dumnezeiască biserică am făcut eu, Erei Petru, cu fratele meu Ioniță”.
Cei doi fraţi din Bucovina au lucrat sub îndrumarea călugărului Daniil de la Voroneţ, care a dăruit atât locul pentru lăcaşul de cult, cât şi livada şi cimitirul din vecinătate. Ulterior, călugărul Daniil, ajutat de fratele său, a realizat picturile icoanelor confecţionate din lemn de molid şi a contribuit cu bani pentru odoarele şi cărţile bisericeşti.
La început acolo învăţau 6 elevi
În anul 1840, la Broşteni, a fost înfiinţată prima şcoală de pe valea Bistriţei. Era cunoscută ca şcoala lui Alecu Baloş şi funcţiona chiar în pronaosul bisericii de lemn. La început acolo învăţau 6 elevi. Apoi, în etape succesive, numărul lor a ajuns până la 12.
Pe lângă cunoştinţe religioase, erau predate istoria, geografia şi aritmetica. La finalul celor 5 ani de studiu absolvenţii primeau un atestat pe baza căruia se puteau hirotonisi.
Primul dascăl a fost Nicolai Nanu, care absolvise în 1839 Seminarul Socola din Iaşi. A fost profesor în şcoala din Broşteni timp de 10 ani. În 1851 Nicolai Nanu a părăsit această lume şi a fost înmormântat în curtea bisericii de lemn. Pe crucea de piatră este gravat textul „Aici odihnește Nicolai Nanu, întâiul învățător în valea Bistriței, la școala lui Baloș din Broșteni 1840-1850.” În prezent liceul din localitate poartă numele întâiului dascăl de la valea Bistriţei.
Cum apare școala din Broşteni în „Amintirile” lui Ion Creangă
Printre învăţăceii lui Nicolai Nanu, între 1848 şi 1849, s-a numărat şi Ion Creangă, care avea pe atunci 12 ani. Mai târziu, în „Amintiri din copilărie” Creangă povesteşte cum Nică a fost luat de bunicul său şi dus la şcoala din Broşteni.
Am să iau nepotul cu mine și am să-l duc la Broșteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu, de la școala lui Baloș. Și-ți vedea voi ce-o scoate din băiet; că de ceilalți băieți ai mei, Vasile și Gheorghe, am rămas tare mulțămit, cât au învățat acolo… Zău, mare pomană și-a mai făcut Alecu Baloș cu școala ceea a lui, cine vrea să înțeleagă; și, Doamne, peste ce profesor înțelept și iscusit a dat. Așa vorbește de blând și primește cu bunătate pe fiecare, de ți-i mai mare dragul să te duci la el…
Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”
Biserica de lemn a fost folosită de enoriaşii din Broşteni mai bine de un secol. În 1865 boierul Alecu Baloş a contribuit la ridicarea unei biserici mai mari, din piatră şi cărămidă, care a rămas principalul lăcaş de cult din localitate până în 1917. Atunci a fost dărâmată de trupele austro-ungare.
După ce a fost pusă la pământ, materialul bisericii a fost urcat cu funicularul pe dealul Afiniş. Acolo a servit la construirea unor obiective necesare armatei în timpul Primului Război Mondial. Prin urmare, oamenii din sat au început să folosească din nou vechea biserică din lemn. 8 ani mai târziu, în 1925, lângă veche biserica din lemn a fost sfinţită o nouă biserică din zid. Aceasta funcţionează şi astăzi ca biserică parohială.
Regele Carol a dat ordin ca biserica de lemn să se păstreze ca un „scump odor bătrânesc”
În 1883, regele Carol I a ajuns la Broşteni şi a dat ordin ca biserica de lemn să se acopere şi să se păstreze ca un „scump odor bătrânesc”, unde să fie adăpostite toate cărţile şi lucrurile vechi din comună.
În 1950 biserica de lemn din Broşteni a fost transformată în muzeu sătesc de etnografie, artă populară și istorie locală. Conform Suceava News, turiştii care vor să viziteze biserica din lemn din Broşteni trebuie să sune la preotul paroh al cărui număr de telefon este afişat la intrarea în biserică pentru a veni să o deschidă.
Biserica-muzeu „Ion Creangă”, aşa cum este astăzi cunoscută, are la interior o lungime de 13.50 metri. Este împărţită în patru încăperi, respectiv pridvor, pronaos, naos și altar, şi nu a fost supusă niciodată modificărilor. Forma actuală e cea originală, singurul refăcut în mai multe rânduri, cel mai recent în 2004, fiind acoperişul.
De la Ion Creangă ştim cu toţii cum Nică, ajuns în satul Broşteni, s-a pricopsit cu râie de la caprele Irinucăi. Turiştii care ajung în Broşteni în zilele noastre trebuie să ştie că ajung, de fapt, în oraşul (în 2004 Broşteni a fost ridicat la rang de oraş) cu cea mai mare suprafaţă din România. Adică aproximativ 600 de kilometri pătraţi.
