Ce înseamnă “abule”? Eu am aflat :) !!!
abule 2 foto

Ce înseamnă “abule”? Eu am aflat :) !!!

Definiția cuvântului “abule” a constituit un nou episod din serialul de mare succes pe care îl desfășor pe pagina noastră de facebook și care este intitulat „Nedumeririle Anei” 🙂  .

Termenul l-am descoperit absolut întâmplător. Pur și simplu, mi-au căzut ochii pe el când căutam în DOOM altceva.

Și m-am încruntat.

Și n-am mai avut liniște.

Conform DOOM, cuvântul este o interjecție folosită în argou. Desigur, am încercat să aflu imediat și ce înseamnă. Tot ce-am reușit să găsesc a fost o definiție de prin 2007 toamna conform căreia “abule” înseamnă “dă-mi” în limba unui popor conlocuitor, mult doritor de “haur și feare vechi”.

Și nu înțeleg… Este atât de folosită această interjecție de apare în DOOM-ul din 2021?!!!! A auzit-o toată lumea, în afară de mine?!!! Înseamnă, într-adevăr, “dă-mi” ?!!!!

După cum v-am obișnuit, eu îmi exprim nedumeririle lingvistice pe facebook, pe principiul că mai multe capete sigur se descurcă mai bine decât unul singur. Și așa a și fost! Căci raspunsul primit de la Alex Ionescu a făcut lumină printre toate teoriile și presupunerile mai mult sau mai puțin aventuroase.

Alex Ionescu citează un articol publicat în Dilema Veche în 2017, în care scrie că interjecția “abule!” circula în prima jumătate a secolului al XX-lea în registrul colocvial-argotic. Având accentul pe vocala finală, termenul se folosea cu sensul „dă-mi, adu!“. Interjecția figurează în Dicţionarul de argou al limbii române (2006) al lui G. Volceanov şi în Dicţionarul de argou al lumii interlope al lui Traian Tandin (2009).

Istoria cuvântului abule

„Abule“ este atestat încă de la începutul secolului. Apare în revista umoristică Furnica, în replica unui jucător de domino: „Abule! Daţi banii mai repede că sînt grăbit“ (22 februarie 1907). Este folosit şi în cererea unui ziarist care nu şi-ar fi încasat toţi banii cu care era mituit de guvern: „Ai greşit, dragă Maioneză, abulé încă două mii“ (30 ianuarie 1914).

Mai recent, cuvântul este folosit de George Astaloş într-una dintre poeziile sale argotice:

Craidonii din răsărit au pus gaz şi s-au topit

Lăsând casa lăsînd masa şi-abule Cenuşăreasa.

(Balada exilatului imaginar, în Pe muche de şuriu. Cînturi de ocnă, 1999)

Contextul este explicat chiar de autor: „Versul (…) a fost inspirat de o reclamă radiofonică consacrată filmului Cenuşăreasa, apărut pe ecranele româneşti imediat după război (1946). «Lăsaţi casa, lăsaţi masa / Şi vedeţi Cenuşăreasa». Dincolo de jocul poetic, sensul atribuit termenului este „a aduce, a da, a da înapoi“.

“Posibil ca un aşa-zis ţigănism să fie, de fapt, un franţuzism”

Conform profesoarei Rodica Zafiu, autoarea articolului din Dilema Veche, “originea cuvîntului abule e controversată. Au fost invocate două surse posibile – limba romani şi franceza (mai exact, argoul francez). Dicţionarele de argou recente (Volceanov şi Tandin) etichetează cuvîntul, fără ezitări, ca provenind din romani („ţig.“).

Pe de altă parte, verbul abouler există de mult în franceza colocvial-argotică, este înregistrat de dicţionare şi are chiar sensul principal „a aduce, a da“. Forma pe care o discutăm – abulé – corespunde perfect modului în care se pronunţă imperativul plural al verbului francez, scris abou-lez. „Aboulez le fric“ – „aduceţi banii!“ George Astaloş observa această similitudine, dar o punea pe seama influenţei ţigăneşti asupra argoului francez.

Dicţionarele franceze nu confirmă totuşi ipoteza unui împrumut din limba romani, in schimb notează că imperativul aboulez (inclusiv cu finala pronunţată, ceea ce ne duce cu gîndul la varianta românească abules) ar fi fost frecvent în argoul şcolii militare de la Saint-Cyr.

Un împrumut din franceza colocvial-argotică

Nu este deloc greu să acceptăm ideea unui împrumut din franceza colocvial-argotică, mai ales la începutul secolului al XX-lea: e suficient să observăm cum în limbajul tinerilor de azi pătrund numeroşi termeni de slang, odată ce engleza a substituit franceza ca limbă internaţională şi la modă.

Iar atestările lui abule trimit mai curînd la categoria unor vorbitori relativ cultivaţi (practicînd poate jargonul jocurilor de noroc) decît la mediul interlop. Împrumutul din franceză a fost totuşi asociat în română cu sonorităţile unor cuvinte ţigăneşti, ceea ce i-a sporit expresivitatea colocvială.

E foarte posibil, aşadar, ca un aşa-zis ţigănism să fie, de fapt, un franţuzism…”

Acum că știu ce înseamnă și de unde vine termenul “abule”, rămâne de aflat cum de a răsărit în DOOM, ediția din 2021. Dar acesta cred că este un mister pe care nici măcar Sherlock Holmes nu l-ar putea rezolva. 

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate


  • Warning: reset() expects parameter 1 to be array, string given in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 33

    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/anaarecarti/public_html/wp-content/plugins/gdpr/templates/privacy-preferences-modal.php on line 95

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!