Autor: John Scalzi
Câte stele i-am dat:
Vezi clasamentul stelelor
Vreau banii inapoi!
Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă
Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)
Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea
TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Nemira
Anul apariției: 2019
Traducere: Nina Iordache
Ai citit vreodată primul capitol al unei cărți și să simți cu toată ființa ta că ai în față o carte foarte bună? Ai citit vreodată primul capitol al vreunei cărți și să te inunde o stare de bună dispoziție și satisfacție? Ei bine, așa m-am simțit când am terminat primul capitol din “Prăbușirea imperiului”, în care e vorba de o revoltă la bordul unei nave spațiale. O revoltă cu un final complet, dar complet neașteptat.
John Scalzi, cu care m-am întâlnit acum mulți ani prin intermediul romanelor din seria “Războiul bătrânilor”, scrie SF pe gustul meu: relaxat și accesibil. Romanele sale conțin acțiune, suspans, iar acțiune, ceva relații interumane foarte fierbinți, suspans, acțiune… Şi o ține tot așa până la sfârșitul cărții. La acestea, se adaugă personaje savuroase, dialoguri amuzante, situații limită și o rezolvare perfectă a tuturor conflictelor. La asta m-am așteptat când am luat cartea să o citesc. Şi exact asta am primit!
Înainte de toate, un avertisment! “Prăbușirea imperiului” este prima carte din trilogia “Interdependența”, așa că sfârșitul nu este deloc final. Din contră… lasă o mulțime de semne de întrebare. Din fericire, Nemira a publicat și celelalte două volume, așa că merită să riști să vezi dacă romanul este sau nu pe gustul tău.
Omenirea călătorește printre stele prin intermediul Fluxului
Povestea este cam așa: în viitor, omenirea călătorește printre stele prin intermediul Fluxului, o rețea care face posibilă deplasarea la o viteză mai mare decât cea a luminii. Fluxul, asemenea unui râu, curge printre planetele risipite în Cosmos. Există două probleme: cursul acestuia nu poate să fie schimbat de către oameni, iar atunci când acest lucru se întâmplă, foarte rar din fericire – iar una dintre victimele acestei tragedii a fost chiar Terra -, amărâții aflați pe vechiul traseu sunt pierduți pentru totdeauna.
Toate planetele descoperite până acum sunt nelocuibile, oamenii ducându-şi viaţa pe stații ce orbitează în jurul acestora. Există o singură excepție: planeta denumită Capătul, care, așa cum îi și spune și numele, este punctul final al Fluxului.
Condusă de un Împărax, omenirea își vede de viața ei, fiind prinsă într-un sistem de interdependență – numele sistemului de organizare socială umană. Totul este organizat în așa fel încât fiecare stație spațială să depindă de alta, care la rândul ei depinde de alta, care la rândul ei… Și tot așa. Deoarece avem de-a face cu oameni, banii, obținerea de influență politică, financiară și acapararea puterii supreme sunt în continuare scopul în viață al tuturor afaceriștilor din Galaxie.
„Prăbușirea imperiului” prezintă capitalismul de azi la putere galactică!
Numai că, la un moment dat, un savant descoperă că Fluxul își va schimba radical traseul, iar toate planetele și stațiile orbitale din Univers se vor pomeni izolate unele de celelalte. Urmarea: distrugerea Interdependenței și dispariția omenirii.
În fața acestei catastrofe, oamenii au de ales între două variante: fie încearcă să se pregătească de tot ce e mai rău, ceea ce face Împăraxul (care, de fapt, este o Ea, pe nume Cardenia Wu-Patrick) ajutat de Mfiul savantul care a descoperit că vine Apocalipsa. Fie încearcă să profite de situația deosebit de grea în care se va afla omenirea, pentru a obține puterea absolută în Galaxie, lucru la care lucrează de zor personajele negative, adică membrii clanului Nohamapetan. Ce mai… capitalismul de azi la putere galactică!
Care dintre cele două va avea succes? Nu știu, mai urmează două cărți deja tipărite 😊)))…
Majoritatea personajelor din “Prăbușirea imperiului” sunt femei
Moda feminismului la putere a ajuns și în romanele SF. În cazul de față, majoritatea personajelor din “Prăbușirea imperiului” sunt femei, tinere sau mai bătrâne. Unele sunt mai dure decât altele, altele mai fragile, dar toate sunt energice, capabile, hotărâte să facă orice (bine sau rău) pentru a izbuti în planurile lor. Practic, ele nu au nevoie de bărbați pentru a reuși în viață, iar de dragoste nici nu mai vorbesc…
În schimb când e vorba de sex, indiferent dacă perechea lor este un bărbat sau o femeie sau mai mulți, nu prea zic nu. Oricum, femeile din carte sunt 100% independente, iar uneori par 100% indestructibile, și așa vor să rămână.
Ce mi-a plăcut mult și m-a amuzat de fiecare dată au fost numele navelor. Atunci când ai de-a face cu “Mai Spune-mi și Altceva” sau “Da, Domnule Asta-i Iubita Mea” sau “Ai Tupeu! ” sau “Dacă Vrei Să Cânți, Cântă! ” nu poți să nu zâmbești…
Pentru mine “Prăbușirea imperiului” a fost ca o cafea tare după o noapte albă. M-a făcut să citesc super relaxat și să mă simt bine în timp ce făceam asta. În plus, mi-a arătat că și cărticelele subțirele îți pot oferi lecturi captivante, pline de acțiune și umor. Am citit-o destul de repede și când am terminat-o, mi-a părut rău că am ajuns la final.
Așa că, spor la citit!
