“Podul de lut” de Markus Zusak – Ana are carti!

“Podul de lut” de Markus Zusak

Cu toată sinceritatea îţi spun că, până la Markus Zusak, consideram literatura australiană un fel de accident care dădea naştere unor momente stânjenitoare între mine şi… biblioteca mea atunci când nu ştiam unde “să parchez” vreo carte scrisă de un autor născut pe îndepărtatul continent (căci raft pentru literatura australiană nu am, să mă scuzi!).

Prin urmare, dacă scriitorul/scriitoarea în cauză studiase, să zicem, în Anglia, păi, direct pe raftul de literatură engleză ajungea. Dacă se stabilise la maturitate la New York, atunci se înghesuia printre autori americani. Şi tot aşa… Pe acest principiu, am risipit rarii autori australieni care mi-au căzut în mâini prin toată biblioteca şi, cumva, îi consider pierduţi pe vecie: de unde naiba să ştiu acum pe unde să-i caut?!

În plus, dacă despre istoria literară a altor ţări mai cunosc una-alta (despre unele mai mult, despre altele – mai puţin), cand vine vorba de Australia sunt total pe dinafară. Jur, până şi despre literatura cehă sau elveţiană tot mai ştiu câte ceva…

“Hoţul de cărţi”, romanul lui Markus Zusak, avea să-mi schimbe însă total felul în care îmi arunc acum privirile spre Australia. Las la o parte subiectul (emoţionant!). Sau scriitura (de te face să te duci să-ţi cumperi o pălărie ca să ai cu ce să dai de pământ!). Sau faptul că naratoarea poveştii e… Moartea (şi atunci când Moartea spune o poveste, trebuie s-o asculţi, nu-i aşa 🙂 ?). 

Dincolo de toate acestea, felul în care îşi construieşte Zusak romanul trădează o aplecare naturală de a încălca regulile, TOATE regulile, care pe mine m-a cucerit. Parcă îl şi aud pe scriitorul acesta rebel exclamând în timp ce aleargă cu cangurii (sau hrăneşte diavolii tasmanieni… sau ce-o face el în ţara lui): “Da’ cine îmi interzice mie, de exemplu, să-mi plasez în carte spoilere la… propria-mi carte?!” Prin urmare, volumul e plin de spoilere. Practic, ştiam tot timpul ce urmează să se întâmple şi totuşi… leşinam de curiozitate să aflu ce se va întâmpla. FABULOS!

Apoi… am citit “Mesagerul”. Deşi total diferită de “Hoţul de cărţi” (zici că e scrisă de altcineva), mi-a plăcut la fel de mult! Ba, îndrăznesc să afirm, chiar mai mult!, asumându-mi riscul ca fanii “Hoţului…” să dea cu pietre în geamurile blogului nostru.

Prin urmare, deschid acum “Podul de lut”. Deşi am ridicat un adevărat zid în jurul  meu, încercând să mă protejez de orice informaţie legată de această carte, pentru ca experienţa să fie totală, tot am citit pe undeva o opinie ultragiată care demola romanul pe motiv că din loc în loc apar fraze care nu au niciun sens. Şi m-a buşit râsul instantaneu – pe asta Zusak n-o încercase până acum 🙂 🙂 🙂 !!!!

Cartea “Hoţul de cărţi” poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Cartea “Mesagerul” poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Cartea “Podul de lut” poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate