Petre Ispirescu nu a văzut cu ochi buni apariția pomului de Crăciun în casele românilor. Folcloristului i-a fost teamă că bradul va îndepărta tineretul de obiceiurile dedicate Nașterii Domnului.
Petre Ispirescu a rămas cunoscut ca un culegător de basme populare româneşti, cu un har deosebit în a povesti. Cu toate că a fost un adept al creațiilor populare, Ispirescu nu a apreciat tradiția pomului de Crăciun. O vedea ca „o piază rea, ca o cobe, ca unul ce înfățoșează semnul jalei și se vâră tocmai în sărbătorile aducătoare de veselie ale românului”, după cum a scris în revista „Convorbiri Literare”, citată de Adevărul.
Petre Ispiresc s-a născut în ianuarie 1830, la Bucureşti, în mahalaua Pescăria Veche. El mărturiseşte că a văzut pentru prima dată un brad de Crăciun în copilăria sa, în casa unui neamț.
Eram copil și văzând pe la Crăciun la o casă un pom gătit, am stat și am căscat și eu gura acolo. Pasămite era pomul Crăciunului. Nu mai văzusem până atunci, decât pe la morți un așa pom împodobit.
Petre Ispirescu, în cartea „Poveștile unchiașului sfătos”
Petre Ispirescu: „M-a apucat o jale de să ferească Dumnezeu”
Pentru că era obişnuit să vadă bradul doar la moartea unor tineri necăsătoriți l-a apucat „o jale de să ferească Dumnezeu”. Credea că asupra familiei a căzut năpasta chiar de preajma Crăciunului.
Pomul pe care l-a văzut în copilăria sa i-a rămas în minte multă vreme. Peste câțiva ani, scriitorul a constatat că obiceiul se răspândeşte rapid. „După ce m-am făcut mare, am văzut că obiceiul pomului de Crăciun se întinde precum se întinde și năvălirea în gloată a străinilor de alt neam în orașele noastre”.
Despre pomul Crăciunului, Ispirescu susținea că „e mai primejdios, fiindcă se lățește printre Românii de sus, printre cei învățați, cei cu dare de mână, cei mai însemnați ai țării, care plutesc, cum se zice, pe deasupra gloatelor. De la dânșii lesne se coboară la cei de jos obiceiurile și apucăturile lor”.
Frica sa era că oamenii vor uita obiceiurile tradiționale: „Nu va trece mult și se va răspândi prin toate stratele poporului, care, Doamne ferește, poate că își va uita de obiceiurile și datoriile părinților lor și contropirea străină va fi mai ușoară”.
Petre Ispirescu credea că pomul de Crăciun va diminua importanța obiceiurile străbune. Astfel, acestea vor dispărea și vor fi înlocuite de cele aduse din străinătate. Fie de tinerii plecați la studii, fie direct de persoanele care veneau de afară să se stabilească în țară. Ispirescu propunea păstrarea tradițiilor autohtone.
Să ne împotrivim, făţiş şi pieptiş, năvălirii modei şi să ne mândrim de viţa din care ne tragem.
Petre Ispirescu
Apelul său a creat ecou la jumătatea secolului XIX, mai multe publicații ale vremurilor susținând punctul său de vedere.