“Panama Papers”, bestseller internațional, a apărut în România la editura Litera.
Cum își ascund banii cei bogați și puternici? Cum au fost găsite miliardele ascunse ale unor premieri, dictatori, funcționari FIFA, șefi de concerne și magnați, dar și banii secreți din cercul intimilor lui Putin?
Cartea este scrisă de doi jurnaliști de investigație premiați, Bastian Obermayer și Frederick Obermaier.
Volumul oferă, în peste 350 de pagini, date despre firme secrete offshore a zeci de şefi de state şi de dictatori explicând în detaliu cum se câştigă miliarde prin comerţul de arme, droguri, diamante de război şi alte afaceri murdare, dar şi cum reuşesc magnaţii lumii să eludeze Fiscul.
Bastian Obermayer și Frederick Obermaier au fost primii care au avut acces la documentele Panama și au făcut parte anterior dintr-o echipă de jurnaliști care au dezvăluit Offshore Leaks, Luxembourg Leaks și Swiss Leaks. Autorii explică în carte cum au început și cum s-au derulat cercetările în cazul Panama Papers.
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI
Panama Papers – cum o promovează editura
Inegalitatea de venituri este una dintre problemele definitorii ale vremurilor noastre. Ne afectează pe toţi. Dezbaterea despre creşterea sa bruscă s-a dezlănţuit de mulţi ani, iar politicienii, oamenii de ştiinţă şi activiştii sunt neputincioşi în a opri acest fenomen, în ciuda numeroaselor discursuri, a analizelor statistice, a câtorva proteste firave şi a dezvăluirilor ocazionale. Totuşi, o întrebare rămâne: de ce? Şi de ce acum?
Documentele Panama furnizează un răspuns convingător la aceste întrebări: corupţia masivă, generalizată. Şi nu este o coincidenţă că răspunsul vine de la o firmă de avocatură. Impactul colectiv al acestor eşecuri (al băncilor, al autorităţilor de reglementare financiară şi fiscale, al instanţelor judecătoreşti, al instituţiilor media, al profesiunilor juridice) este o eroziune completă a standardelor etice, care conduce în cele din urmă la un nou sistem pe care continuăm să îl numim capitalism, dar care este echivalent cu sclavia economică.
În acest sistem – sistemul nostru –, sclavii nu ştiu care le este statutul, nici cine le sunt stăpânii, care există într-o lume aparte, unde lanţurile intangibile sunt ascunse cu grijă într-un maldăr de limbaj judecătoresc inaccesibil. Oribila dimensiune a pagubelor aduse lumii ar trebui să ne trezească pe toţi. Dar atunci când e nevoie ca un avertizor de integritate să dea alarma, este un motiv de şi mai mare îngrijorare. Este un semnal că sistemele de verificare şi echilibru ale democraţiei au dat greş, că prăbuşirea este sistemică şi că instabilitatea gravă ar putea fi chiar după colţ. Aşa că acum este timpul pentru a acţiona cu adevărat, iar acest lucru începe prin a pune întrebări.