„Numai minciuni” de David Baldacci

ʺNumai minciuniʺ este o carte care m-a surprins foarte mult. M-a surprins prin cât de mult mi-a plăcut de personajul principal: Mickey Gibson. M-a surprins când am realizat că am citit 250 de pagini și nici nu știu cum a avut loc acest lucru. M-a surprins prin multitudinea de răsturnări de situații. Și asta deși aveam de la bun început așteptări foarte mari de la ea…

Eroina cărții este Mickey Gibson, o fostă polițistă, o mamă singură cu doi copii. Lucrează de acasă pentru ProEye, firmă care se ocupă cu investigarea și recuperarea banilor ascunși prin diferite colțuri ale lumii de persoane mai mult sau foarte mult certate cu legea și pasionate de fraude financiare.

Primul capitol al cărții a transformat-o pe Mickey în personajul meu preferat din 2024, deși anul încă nu s-a terminat. Modul în care femeia aceasta reușește să se descurce cu doi copii neastâmpărați în timp ce lucrează m-a cucerit. Și eu chiar știu exact ce vorbesc! Și eu lucrez de acasă și am doi pitici care nu stau locului nicio clipă. Iar ceea ce pățește Mickey cu ai ei la începutul cărții eu am trăit de atâtea ori încât am devenit un fel de expert în astfel de situații. Să nu mai zic că se poate mult mai rău, mai rău decât orice ți-ar face cel mai criminal dintre toți criminalii.

O cameră secretă în care se află un cadavru

Revenind la carte… Într-o zi, Mickey primește un telefon de la firma ei și o necunoscută care se prezintă ca angajată a ProEye îi cere să meargă la o anumită adresă și să inventarieze toate bunurile din casa luxoasă a unui traficant de arme. Numai că la fața locului Mickey găsește o cameră secretă în care se află un cadavru, traficantul nu există, iar cea care a trimis-o acolo se pare că nu se numără printre angajații de la ProEye. Toate aceste lucruri o transformă instantaneu pe Mickey în suspecta numărul unu pentru oamenii legii.

La această problemă se mai adaugă una! Cea care a trimis-o în casa respectivă revine cu un nou telefon și îi spune că, deși nu vrea să-și dezvăluie identitatea, o cunoaște pe Mickey, știe de ce este capabilă și vrea să-l găsească pe criminal. În ciuda tuturor instinctelor ei, dar intrigată de misterul ce învăluie identitatea mortului și mânată de dorința de a-și dovedi nevinovăția, Mickey acceptă și astfel se pomenește într-o situație foarte complicată care poate duce la moartea ei și a tuturor celor din jurul său.

Urmează întrebarea întrebărilor: Va fi și Mickey o asemenea victimă?

În acest timp, nici interlocutoarea ei, care folosește numele de Arlene, apoi Clarissa și Francine, nu stă degeaba și își urmărește propriile planuri. Planuri construite pe minciuni, șantaj, escrocherii, manipulare. Toate acțiunile ei dezvăluie o femeie cinică, foarte inteligentă, cu mult sânge rece, capabilă de orice pentru a-și atinge scopurile, o persoană care a trecut prin multe și a făcut și mai multe (și nimic din toate acestea nu a fost legal). Din cauza trecutului ei, nu are nicio milă față de victimele sale. Victime care sunt multe, foarte multe. Așa că urmează întrebarea întrebărilor: Va fi și Mickey o asemenea victimă?

Cartea începe inițial cu o crimă, apoi apare alta, apoi apar multe personaje care pot fi ceea ce spun că sunt, dar tot așa pot să nu fie, iar în final apare posibilitatea de a descoperi o sumă uriașă de bani, furată de decedat de la interlopi. Toate acestea le obligă pe Mickey și pe Arlene/ Clarissa/ Francine să ajungă la un pact de neagresiune și cooperare (trei sferturi din carte m-am tot așteptat ca acesta să fie încălcat de maestra înșelătoriilor).

Numai minciuni – așa este toată cartea!

Ca în orice thriller care se respectă, nimic nu este sigur în această carte: răsturnările de situații sunt multe, identitățile personajelor se tot schimbă, intriga cărții devine din ce în ce mai complicată și trece de la o crimă ciudată la mafie, apoi la martori protejați, care în loc să se cumințească comit cele mai îngrozitoare fapte. Ce mai, o carte cu titlul care spune tot despre acțiunea ei: numai minciuni! Ceea ce mi-a plăcut foarte mult a fost faptul că toate au fost ambalate și prezentate într-un mod foarte realist și am avut senzația că tot ce apare în carte se poate întâmpla chiar mâine (recunosc că la asta a contribuit mult primul capitol 😅 ).

Totodată, personajele principale sunt puternice, relația dintre cele două femei este captivantă, iar modul în care evoluează – mai mult decât satisfăcător. Faptul că femeile interacționează cel mai mult la telefon este complet neobișnuit pentru mine, dar surprinzător de interesant. Modul în fiecare își pregătește discuția spune multe despre ele și despre experiența lor de viață.

David Baldacci, un profesor excelent în… criptomonede

Acum un mesaj impostant pentru fanii sau fanele tehnologiei: dacă ai fost vreodată interesat de criptomonede, dar toate informațiile găsite au fost prea stufoase, poți să stai liniștit. David Baldacci este un profesor excelent și toate nelămuririle legate de monedele virtuale sunt explicate într-unul dintre capitolele cărții.

Momentan ʺNumai minciuniʺ este un roman de sine stătător, dar dacă Baldacci decide să facă o serie cu Mickey & piticii ei, în care să apară din când în când și Arlene/ Clarissa/ Francine, eu sunt mai mult decât mulțumit.