Mihail Sadoveanu, unul dintre cei mai importanţi scriitori români, a reuşit să acumuleze o avere impresionată.
După instalarea comunismului, Mihail Sadoveanu a devenit unul dintre ”lăudătorii” regimului. A fost scriitorul român care a deţinut cea mai mare funcţie în perioada regimului comunist: primul preşedinte al Marii Adunări Naţionale după alungarea Regelui Mihai.
Mihail Sadoveanu s-a născut pe 5 noiembrie 1880 la Paşcani, în judeţul Iaşi, şi a decedat pe 19 octombrie 1961, în Vânători – Neamţ, fiind unul dintre cei mai importanţi scriitori români din prima jumătate a veacului trecut.
De-a lungul vieţii, Mihail Sadoveanu a reuşit să strângă o avere uriaşă, care în prezent ar valora câteva milioane de euro, scrie Adevărul.
Cum a obţinut Mihail Sadoveanu averea?
La sfârşitul Primului Război Mondial, prolificul scriitor român a reuşit să achiziţioneze de la un rentier executat silit actuala Casă Memorială ”Mihail Sadoveanu” din cartierul ieşean Copou, precum şi terenul aferent de peste şase hectare. Tranzacţia a fost realizată pe 18 mai 1918 şi s-a ridicat la suma de 86.334 de lei.
Mulţi istorici consideră că Sadoveanu a fost un adevărat oportunist şi că ar fi reuşit să acumuleze averea impresionantă, scriind, pur şi simplu, după bunul plac al oamenilor politici şi obţinând în acest mod tot felul de avantaje. Totuşi, nu doar prin „linguşiri” a strâns Sadoveanu o avere foarte mare. El preda anual două sau trei cărţi, la care avea vânzări foarte bune.
Îşi permitea să cineze în localuri luxoase din Occident
Dacă pentru românii din ziua de astăzi o cină într-un restaurant din Amsterdam poate nu ar reprezenta un lucru neobişnuit, în perioada interbelică doar cei foarte înstăriţi îşi permiteau să ia masa în localurile luxoase din Occident. O însemnare din jurnalul său personal prezintă o zi din viaţa lui Mihail Sadoveanu din timpul unei vizite prin Olanda.
“7 iulie 1927 – O zi din viaţa lui Mihail Sadoveanu:
La Bagatelle, restaurant scump din Amsterdam. Primul fel e compus din vreo treizeci de feluri de mezeluri, pescării, ouă, sălăţi, jambon, aspic, migdale prăjite etc. Apoi o supă groasă cu cremă, ouă şi ciuperci. Urmează homar cu maioneză, asparges cu sos flamand, îngheţată cu fructe, căpşune şi caise. O cafea filtru, un coniac de la 1850…”
Zgârcenia lui Mihail Sadoveanu
Averea impresionantă strânsă de Sadoveanu vine şi din ”spiritul contabilicesc” excelent pe care îl avea. Marele scriitor nu prea purta la el portofel, iar când îl avea la el nu prea se sinchisea să-l scoată din buzunar.
Zgârcenia ”Ceahlăului Literaturii României” a fost relevată de scriitorul Păstorel Teodoreanu, la care Sadoveanu avea o datorie. Acesta i-a şi compus următorul catren:
De ţi-ai face testamentul, /Tu să nu-mi laşi mii de franci! / Naşule, să-mi laşi obrazul, / Ca să-mi fac din el bocanci!
Păstorel Teodoreanu, catren pentru Mihail Sadoveanu
În 1948, Sadoveanu a devenit proprietar şi al unui fost schit bisericesc din Vânători, Neamţ, transformat şi folosit pe post de casă de vacanţă până în 1961, anul în care scriitorul moare şi este înmormântat cu mari onoruri la Cimitirul Bellu. Sadoveanu a mai avut proprietăţi şi la Fălticeni şi la Bucureşti.
