Nouă greşeli gramaticale frecvente. A SERVI versus A MÂNCA

De ce nu “serveşti” niciodată masa decât dacă eşti chelner sau chelneriţă? Nouă greşeli gramaticale frecvente şi explicaţiile specialiştilor

Nouă dintre cele mai frecvente greşeli gramaticale îţi sunt azi clar explicate, astfel încât să n-o mai dai în bară data viitoare 🙂 .

Un singur minut pe zi acordat cunoaşterii şi învăţării corecte a limbii române ar duce la eliminarea din vocabular a cuvintelor şi expresiilor folosite greşit. Este convingerea unei profesoare de limba română din Bârlad retrasă la pensie care foloseşte pagina personală de Facebook ca pe un adevărat portal.

Inspirată din postările internauţilor ori chiar din exprimările eronate ale unor jurnalişti, profesoara oferă lecţii simple de gramatică însoţite de remarci amuzante sau acide, scrie Adevărul.

1. “Am rămas datoare să vă povestesc cum a fost cu X pe avion…” PE este prepoziţie, indicând suprafaţa unui obiect, exprimând un raport locativ: este PE fereastră, este PE jos etc. Nu dau explicaţii pentru alte exemple, când poate exprima un raport modal (PE furiş), temporal (Mă cheamă acolo PE trei zile) ş.a.m.d. Dacă PE indică suprafaţa unui obiect, nu putem să folosim această prepoziţie în exemplul pe care l-am dat. Doar persoana respectivă nu era cu altcineva pe avion, adică pe carlingă, pe aripi, pe fuselaj sau mai ştiu eu ce alt loc/punct al avionului! Corect ar fi fost “Am rămas datoare să vă povestesc cum a fost ÎN avion…” , adică în interiorul avionului

greşeli gramaticale

A SERVI versus A MÂNCA

2. A SERVI versus A MÂNCA 1. Chelnerul ne SERVEŞTE masa. 2. Noi MÂNCĂM.

A SERVI= A aduce mâncare/băutură la masă, a da să mănânce cuiva, a trata pe cineva cu mâncare/băutură

A MÂNCA = a mesteca un aliment şi a-l înghiţi, a consuma ceva etc. Folosiţi cu încredere verbul A MÂNCA atunci când luaţi bucata de prăjitură de pe farfurie! Chiar dacă înfulecaţi, tot mâncat se numeşte. Doar în momentul în care voi înşivă daţi cuiva de mâncare sau de băut, SERVIŢI (se subînţelege că pe cineva!)

EMIGRANT versus IMIGRANT

3. EMIGRANT versus IMIGRANT Două cuvinte cu două sensuri diferite, care nu se pot înlocui reciproc.

EMIGRANT = persoană care şi-a părăsit ţara pentru a se stabili în alta, temporar sau definitiv. Ca sinonim putem să-l folosim pe EXPATRIAT

IMIGRANT = persoană venită într-o ţară străină pentru a se stabili acolo. (privim din perspectiva celui ajuns în ţara unde vrea să se stabilească). Altfel spus, o persoană este EMIGRANT când pleacă din ţara sa şi devine IMIGRANT când s-a stabilit în noua ţară.

4. Citesc într-un articol că “… două grădiniţe S-AU INAUGURAT la Fălticeni..” Brusc, m-am simţit fericită, văzând că şi lucrurile pot face ceva singure, de exemplu SE INAUGUREAZĂ! Pronumele reflexiv SE, alături de MĂ, TE, NE, VĂ (EX: Eu mă spăl, tu te speli, el se spală, noi ne spălăm, voi vă spălaţi, ei se spală), însoţind un verb, arată că acţiunea acestuia este făcută de cineva şi tot asupra lui se răsfrânge efectul. O grădiniţă, deci UN LUCRU, UN OBIECT, nu poate face singur/ă o acţiune, în cazul nostru, inaugurarea. Altcineva face acţiunea. Formularea corectă este “…două grădiniţe AU FOST INAUGURATE la Fălticeni..”, pe înţelesul tuturor, nişte persoane au inaugurat grădiniţele…

CAREVA sau CARE VA

5. CAREVA sau CARE VA 1. CAREVA a zis ceva? CARE VA VENI la mine?

În primul exemplu, CAREVA (pronume nehotărât) poate fi înlocuit cu CINEVA, OARECARE, ORICARE, VREUNUL. În al doilea exemplu, avem pronumele interogativ-relativ CARE + un verb la viitor: VA VENI. Particula VA este particulară timpului viitor: VA cânta, VA dansa, VA mânca etc.) În acest caz, ea nu va fi alipită lui CARE. Şi e bine de amintit aici şi CAREVASĂZICĂ, formă invariabilă, însemnând DECI, PRIN URMARE, AŞADAR.

FII sau FI?

6. FII sau FI?

A. Se scrie FII: 1. imperativ afirmativ: – FII liniştit! 2. conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: – Vreau SĂ FII liniştit. – Vreau SĂ NU FII prost. 3. viitorul format de la conjunctiv: – O să fii elevă fruntaşă, nu-i aşa? ,- Nu o SĂ FII acolo când ajung şi eu.

B. Se scrie FI: 1.infinitiv: A FI 2. viitor: VOI FI, VEI FI, VA FI, VOM FI, VEŢI FI, VOR FI 3. imperativ negativ: NU FI rău! 4. condiţional prezent: AŞ FI, AI FI, AR FI, AM FI, AŢI FI, AR FI 5. condiţional perfect: AŞ FI FOST, AI FI FĂCUT, AR FI MÂNCAT, AM FI CÂNTAT, AŢI FI IEŞIT, AR FI URCAT 6. conjunctiv perfect: SĂ FI ŞTIUT, SĂ FI AJUNS, SĂ FI MERS 7. verb + FI: POT FI, POŢI FI, VEI PUTEA FI etc. Reţineţi: FII cuminte! şi NU FI cuminte!

DRAGILE sau DRAGELE mele prietene

7. Am spus mereu, DRAGILOR, că sursa mea de inspiraţie este triplă: Facebook, jurnaliştii şi politicienii! Aşa că, DRAGILE mele, DRAGII mei, să vedem ce culegem, de pe Facebook. DRAGĂ, DRAGE şi DRAGĂ, DRAGI creează probleme multor persoane, 1. DRAGĂ, DRAGE = Navă special amenajată sau aparatură cu care se draghează. 2. Instrument în formă de sac sau de plasă cu care se colectează organismele vegetale sau animale de pe fundul apelor. Verbul este A DRAGA = A săpa cu DRAGA fundul unei ape şi a scoate materialul săpat. 2. DRAGĂ, DRAGI = iubit, scump, preţuit. Ex: DRAGILE mele prietene şi NU “dragele” mele prietene. Forma DRAGI este folosită atât pentru masculin, cât şi pentru feminin plural: DRAGII mei băieţi şi DRAGILE mele fete… Aşa că, DRAGILE mele, nu mai aduceţi “DRAGELE” prin vocabularul românesc, căci veţi colecta doar erori!

“â” şi “î”

8. Nu vă “aruncaţi” să folosiţi pe “â” şi “î” până nu ştiţi regulile lor de folosire… În caz contrar, rezultatul e dezastruos, ca în exemplele ce urmează: – ânceput, âncă, âncăpere, âncurcat ş.a.m.d. Ar fi mai bine pentru cei ce nu cunosc regulile, să scrie aşa cum au învăţat cu mulţi ani în urmă. Grav este pentru generaţiile actuale, care nu şi-au însuşit încă regulile gramaticale româneşti.

– “Δ se foloseşte întotdeauna la începutul cuvintelor: început, încăpere, încetineală, încă, încurcat, încăpere etc. –

 “” se foloseşte în interiorul cuvintelor, precum: România, român, româneşte, româncuţă, românaş, amâna, mânca, etc. – ATENŢIE: Dacă există un cuvânt care are prefix, “î” este păstrat: EX: neîndeplinit, neîncetat, neînceput, neînţeles, neînţelegere, subînchiria, subînţeles etc.

Pentru cei ce nu ştiu: PREFIX = o “particulă” care se aşază înaintea cuvântului de bază pentru a forma un derivat: NE + început.

Oamenii adulmecă… doar la figurat

9. Tocmai am văzut o postare “Vin la cafea şi să-ţi ADULMEC florile!” Am privit atent să văd cine postează, vreun căţel, vreun animal de pradă… Nu! Chiar o domnişoară “super”… A ADULMECA = se foloseşte pentru ANIMALE: A simţi sau a descoperi cu ajutorul mirosului, prezenţa unui animal, a omului, a hranei etc. Verbul poate fi folosit cu sens figurativ şi pentru oameni, însemnând: a afla, a descoperi Dar de aici şi până la a adulmeca o cafea e cale lungă, cam cât e de la un om care cunoaşte sensul cuvintelor şi până la un semianalfabet!

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!