Autor: Brian Herbert, Kevin J. Anderson, Raúl Allén, Patricia Martín
Câte stele i-am dat:
Vezi clasamentul stelelor
Vreau banii inapoi!
Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă
Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)
Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea
TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)
Editura: Nemira
Anul apariției: 2021, 2023, 2025
Traducere: Dan Doboș
Romanul grafic Dune respectă cartea Dune? Da! Da! Da! Cele mai importante momente, și nu numai, sunt prezentate într-o formă grafică de cinci stele.
Cui i se adresează Dune – Romanul grafic? Romanul grafic se adresează fanilor cărții semnate de Frank Herbert, iubitorilor de romane grafice de calitate și celor care vor să vadă despre ce e vorba în Dune, dar fară să o citească propriu-zis :)))
____________________________________________________________________________________________________________
Inițial, când am auzit că se pregătește aparița lui Dune – Romanul grafic, am fost indiferent. Eram convins că nu este decât o încercare de a mai aduna câțiva dolărei de la fanii seriei. Ce putea să mai aducă nou unui fan adevărat, ca mine? Un fan care a citit toată seria de enșpe mii de ori, a văzut toate filmele de lung metraj (inclusiv varianta de trei ore a lui Lynch), toate serialele TV și și-a consumat câteva sute de ore din viață jucând pe PC orice joc cu „Dune“ în titlu…
Însă, la un moment dat, nu știu cum m-am pomenit că am cumpărat Dune – Romanul grafic (I). Am citit-o și am realizat că am în față cea mai fidelă fată… aaa, scuze… cea mai fidelă adaptare cărții. Și mi-a plăcut la nebunie. Iar acest lucru a dus la apariția celor trei volume pe raftul cu albume grafice din bibliotecă.
…am realizat că am în față cea mai fidelă fată… scuze… cea mai fidelă adaptare ever a cărții Dune
Acum cred că toată lumea știe ce este Dune. Dar ca să fiu corect o să scriu și o foarte foarte mini prezentare…
În viitorul îndepărtat, omenirea s-a răspândit prin spațiu, fiind organizată într-un imperiu feudal cu împărat, prințese, baroni, conți etc. Nu există calculatoare, roboți sau inteligențe artificiale, dar sunt nave spațiale, scuturi personale, aparate antigravitaționale etc. Totul gravitează în jurul unei substanțe, mirodenia, care se găsește doar pe planeta deșertică Dune sau, cum îi zic locuitorii, Arrakis. Mirodenia poate prelungi viața și permite călătoriile spațiale, așa că este cea mai dorită substanță din toate timpurile.
În războiul pentru controlul ei, sunt implicate cele mai importante familii din Univers: Arteides și Harkonnen. Și lângă ele, din umbra comploturilor, însuși Împăratul. Oricum, conflictul nu decurge cum trebuie pentru cei din neamul Arteides care sunt aproape anihilați. Printre puținii care supraviețuiesc se numără Paul Arteides, moștenitorul casei, și mama sa, Jessica. Cu ajutorul fremenilor, locuitorii planetei Arrakis, Paul jură să se răzbune. Și așa începe o odisee violentă și sângeroasă, la finalul căreia omenirea va fi schimbată pentru totdeauna.
Dune este o carte pe care o recomand oricui, indiferent dacă este sau nu fan SF
Ce am scris mai sus este un sacrilegiu față de ce conține Dune și îmi cer iertare pentru asta. Vă rog să considerați prezentarea mea ca partea vizibilă a unui iceberg, deoarece se întâmplă enorm de multe lucruri. Cartea conține elemente de sociologie, ecologie, religie, politică, filozofie, lingvistică, psihologie. Aproape fiecare personaj gândește ceva, spune altceva și apoi acționează complet diferit. Fiecare plan sau complot din carte are propriul lui plan și complot. Este o nebunie!!! Și nici nu am pomenit de viermii de nisip sau de vrăjitoarele Bene Gesserit sau de Kwisatz Haaderach… Oricum, este o carte pe care o recomand oricui, indiferent dacă este sau nu fan SF.
Dar acest text nu este recenzie a cărții Dune, ci o recenzie a romanului grafic Dune. Așa că mă voi concentra mai mult pe partea de desen și nu pe cea de text. Oricum este bine de știut că adaptarea grafică realizată de Brian Herbert și Kevin J. Anderson include cele mai importante momente din carte.
Un bonus: nu include elemente moderne precum „Hai să facem dintr-un bărbat alb, o femeie de culoare“. Iar acest lucru este un mare plus.
Însă deoarece avem de-a face cu un roman grafic, multe din subtilitățile dialogurilor din carte se pierd printre desene, oricât de bune ar fi acestea (si un mic spoiler: desenele sunt foarte bune!). Sigur, această pierdere este un lucru inevitabil și absolut normal, pe care îl accept, deși nu sunt încântat de asta.
Din punct de vedere vizual, Dune – Romanul grafic (I, II, III) este o minunăție
Din punct de vedere vizual,Dune – Romanul grafic (I, II, III) este o minunăție. Coperțile celor trei cărți sunt magnifice și spun multe despre conținutul lor. Conținut care este foarte bun, motiv pentru care unele pagini sunt la nivel de poster. Mi-a plăcut că planetele unde se desfășoară acțiunea sunt redate în culori diferite. Iar folosirea culorilor contrastante în aceeași pagină a fost o decizie inspirată pentru că transformă momente care sunt memorabile în ceva de-a dreptul epic.
Există un detaliu care m-a convins că Dune – Romanul grafic este… un roman grafic foarte atent realizat. Acesta este faptul că atunci când un personaj folosește Glasul, bula de text are culorile inversate: scris alb pe fundal negru. Și astfel realizezi că se spune ceva altfel decât în mod obișnuit. Perfect!
Desenele realizate de Raúl Allén și Patricia Martín sunt foarte clare
Desenele realizate de Raúl Allén și Patricia Martín sunt foarte clare, indiferent că este vorba de o scenă de luptă violentă, un dialog liniștit la umbra unei dune de nisip sau un vierme furios. Toate personajele au suficiente detalii grafice care le individualizează și așa nu ajungi să le confunzi. Singura problemă pe care am avut-o a fost faptul că atunci când redau un dialog desenele sunt mici și par statice și limitate vizual. Dar uiți complet de asta când dai pagina și te pomenești că te uiți la un desen genial care se lăfăie pe una sau două pagini.
Cele trei volume Dune – Romanul grafic au împreună 552 de pagini excelent desenate și mi-au plăcut foarte mult. Admirarea imaginilor, mici și mari, a fost o experiență care a meritat toți banii, apropo de ce am spus la începutul recenziei. În plus, deși inițial nu credeam că o să zic așa ceva, când am terminat de citit cartea a treia m-am trezit că aș cumpăra bucuros o versiune grafică a celorlalte romane din serie.
