Odată cu toamna au început şi festivalurile de carte, ocazie cu care cititorii îşi fac loc în biblioteci pentru noi volume. Pentru a-i ajuta să aleagă mai uşor, “Adevărul” l-a rugat pe Gabriel Bota, unul dintre organizatorii Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (FICT), să recomande câteva apariţii editoriale recente, de neratat în opinia sa.
1. Alessandro Baricco – “Mireasa tânără”. “Cu magia, delicateţea şi virtuozitatea dintotdeauna ale artei sale, Alessandro Baricco propune în Mireasa tânără o neobişnuita poveste de dragoste, între doi tineri meniţi unul altuia încă din copilărie, recreând în acelaşi timp o lume gata să se năruie. Critica italiană a plasat romanul în seria cărţilor de mare succes ale autorului. În aşteptarea Fiului rătăcitor care i-a fost hărăzit drept soţ, Mireasa tânără este iniţiată în arta iubirii în scene de un splendid erotism difuz”, se arată în prezentarea cărţii de către Editura Humanitas.
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI
2. Mircea Cărtărescu – “Solenoid”. „Vreau să scriu o dare de seamă despre anomaliile mele. In viaţa mea obscură, în afara oricărei istorii, şi pe care doar o istorie a literaturii ar fi putut-o fixa în taxinomiile ei, s-au întâmplat lucruri care nu se întâmplă, nici în viaţă şi nici în cărţi. Aş fi putut scrie despre ele romane, dar romanul tulbură şi ambiguizează sensul faptelor. Aş putea să le păstrez pentru mine, cum le-am ţinut până acum, şi să mă gândesc la ele până-mi crapă capul în fiecare seară în care stau ghemuit sub pătură, pe când afară ploaia izbeşte furios în geamuri. Dar nu mai vreau să le păstrez doar pentru mine. Vreau să scriu un raport, deşi nu ştiu încă în ce fel şi ce-am să fac cu paginile astea. Nu ştiu nici dacă e timpul potrivit pentru asta“, astfel îşi prezintă Cărtărescu volumul.
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI
3. Franco Moretti – “Grafice, hărţi, arbori. Literatura văzută de departe”. “Franco Moretti mi se pare, negreşit, cel mai important nume care s-a impus în studiile literare în decursul ultimelor trei decenii. Altfel spus, el este deja (şi, desigur, deocamdată) cel mai important critic literar al mileniului trei. Probabil că, exceptându-l pe Roland Barthes, niciun alt comentator al literaturii de după al Doilea Război Mondial nu a mai încercat să cartografieze teritorii atât de diverse şi de eterogene precum acelea pe care se mişcă, de cele mai multe ori cu o nonşalanţă de invidiat, criticul italian. Din acest unghi, alegerea volumului La letteratura vista da lontano (2005) ca primă traducere a lui Moretti în limba română pare inevitabilă.” – prezentarea cărţii de Editura Tact (Andrei Terian)
Cartea poate fi cumpărată online de AICI
4. Adrian Alui Gheorghe – “Luna Zadar”. „Luna Zadar este romanul unui rebel fără cauză care trăieşte într-o lume-azil, fără limite, globalizată. Albert, un melancolic paradoxal, transformă dramaticul în fantasmagorii, sperând cu patimă că doar delirul cuvintelor poate înlocui viaţa. De la arhivele Securităţii la fauna interlopă iugoslavă, din oglinzile expatriatului la cele ale fiului pornit în căutarea tatălui, nimic nu pregăteşte decisiv sensul unei vieţi. Poate doar un cântec talisman ce sparge zidurile identitare şi care spune că tristeţea e tămăduitoare. Adrian Alui Gheorghe scrie despre şi pentru cei ce trăiesc boala fericirii nu mai departe de convenţia amăgitoare ce-o defineşte. Luna Zadar e totodată povestea unei iniţieri în care personajul străbate, de fapt, drumul invers.” (Marius Mihet)
Cartea poate fi cumpărată online de AICI sau de AICI
5. Răzvan Voncu – “Arhitectura memoriei. Studii de istorie literară clasică şi contemporană”. A apărut recent, în critica noastră, o tendinţă de renunţare la lectura estetică a textului literar, în temeiul fals al inexistenţei unui (unic) gust public. Argumentul este că această lectură estetică ţine de o epocă revolută şi de o perspectivă elitistă asupra discursului public, în timp ce astăzi am avea de-a face cu un spaţiu intelectual „pluralist”, căruia ar trebui să-i corespundă o lectură „pluralistă” a operei literare. Noţiunea de gust public este considerată o expresie a acestui spirit elitist, o formă de totalitarism spiritual, ce trebuie respinsă în numele „valorilor democratice ale post-umanismului”. Lăsând la o parte erorile de judecată, lipsa de informaţie şi fracturile de logică din argumentele celor care promovează această tendinţă, care îi duc către generalizări pripite şi concluzii vădit eronate, trebuie spus că gustul public nu a fost niciodată o structură unilaterală şi cu atât mai puţin una elitistă. (Răzvan Voncu)
Cartea poate fi cumpărată online de AICI
Vezi toate recomandările pe Adevărul.
