Numele lui Christian Kracht mi-a atras atenția în primăvară, când am scris despre rivalii de anul acesta ai lui Mircea Cărtărescu la Booker Prize. Prezentarea romanului său, Eurotrash, tradus în limba română la Editura Trei, m-a făcut atunci să exclam că abia aștept să-l citesc.
Iar în urmă cu câteva zile, cartea a ajuns, în sfârșit, în biblioteca mea. La fix pentru apropiatul Premiu Nobel pentru Literatură, unde, culmea!, Christian Kracht și Mircea Cărtărescu se întâlnesc din nou în calitate de rivali, o mare parte a criticii văzându-i printre favoriți. E drept, balanța înclină spre romancierul postmodernist elvețian, însă eu nu-mi pierd speranța, așa că joi, 9 noiembrie, îi țin pumnii strânși românului nostru…
…ah!, dar mai bine nu mai zic nimic din superstiție!!! Așa că să ne ocupăm de Kracht.
Scriitorul elvețian Christian Kracht, considerat unul dintre cei mai mari autori contemporani din lumea germanofonă, este creditat cu foarte mari șanse la câștigarea Premiului Nobel pentru Literatură în 2025, fiind preferatul cercurilor literare.
Ce a dat apă la moară candidaturii lui Kracht la Nobelul pentru Literatură
Zvonurile în ceea ce-l privește au luat amploare după ce la Salonul Cărţii de la Göteborg, care a avut loc în ultimele zile ale lunii septembrie, „Academia Suedeză a fost prezentă în întregime, în primul rând, la seminarul lui Kracht. Şi acesta, în general, este un semn care nu înşală”, a declarat Björn Wiman, şeful departamentului de cultură al cotidianului Dagens Nyheter, pentru AFP. Wiman a subliniat că același lucru s-a întâmplat și când autoarea austriacă Elfriede Jelinek a câștigat premiul în 2004.
Ultimul roman al scriitorului în vârstă de 58 de ani, „Air”, oscilează între real și fantastic, amestecând critica consumerismului și căutarea existențială.
Anul trecut, Academia a ales-o pe Han Kang din Coreea de Sud, care a devenit astfel prima femeie asiatică care a câștigat premiul. Prin urmare, anul acesta, mai mulți experți au prezis că un bărbat va fi desemnat câștigător.
În opinia lui Björn Wiman, după Han Kang, „este rândul unui bărbat alb provenind din sfera lingvistică anglo-saxonă, germană sau francofonă” să fie recompensat.
Opinia lui este susținută deLina Kalmteg, critic cultural la Sveriges Radio, care a declarat pentru AFP: „Îmi pot imagina că premiul ar putea ajunge la un bărbat european – Academia ar putea face asta cu conștiința împăcată, pentru că anul trecut a ales o femeie non-europeană”.
Cine se mai află printre favoriții la Nobel pentru Literatură
În afară de Kracht și de Cărtărescu, alte nume vehiculate anul acesta de specialiști și de presă pentru a intra în posesia celui mai important premiu literar sunt: maghiarul László Krasznahorkai, canadianca Anne Carson, chilianul Raúl Zurita, indianul Amitav Ghosh, argentinianul César Aira, maghiarul Peter Nadas, dar și mult mai cunoscuții Haruki Murakami, Thomas Pynchon și Can Xue.
Și numele australianului Gerald Murnane și cel al compatrioatei sale aborigene Alexis Wright au revenit printre favoriți.
Născut în 1939 într-o suburbie a Melbourne-ului, dintr-un tată pasionat de curse de cai, Murnane a crescut într-o familie catolică. Cartea sa „Les Plaines” (1982), care cufundă cititorul în lumea proprietarilor de pământ din Australia, a fost descrisă de New Yorker ca o „capodoperă bizară”, mai degrabă asemănătoare unui vis decât unei cărți. „Întrebarea este dacă va răspunde la telefon, nici măcar nu știu dacă are unul”, glumește Josefin de Gregorio, critic literar la ziarul SvD. „Nu a părăsit niciodată Australia. Locuiește la țară, nu este foarte accesibil”, adaugă cea care îl consideră autorul ei preferat. „Sper să câștige, vreau ca mai mulți oameni să descopere opera lui minunată”, spune ea, care ar paria și pe americanul George Saunders.
America de Sud nu a mai avut niciun laureat de la Mario Vargas Llosa încoace
Alegerea s-ar putea îndrepta și către America de Sud, care nu a mai avut niciun laureat din 2010, când a fost premiat peruanul Mario Vargas Llosa, speculează Lina Kalmteg, jurnalistă culturală la radioul public suedez SR. Ea o menționează pe scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza.
De la prima sa decernare în 1901, Premiul Nobel pentru Literatură a fost dominat de scriitori occidentali.
Printre cei 121 de laureați se numără doar 18 femei și foarte puțini câștigători au opere scrise în limbi asiatice sau din Orientul Mijlociu. Nu sunt reprezentate limbi africane.
Un scandal #MeToo din 2018 a lăsat Academia în ruine, iar peste jumătate dintre membrii săi au fost înlocuiți.
Instituția a promis să extindă premiul, atât din punct de vedere geografic, cât și lingvistic, iar de atunci, a existat un echilibru de gen mai echilibrat în rândul laureaților.
Cum promovează editura Trei romanul Eurotrash
Protagonistul romanului Eurotrash merge de urgență la Zürich chemat de mama bolnavă, tocmai externată din clinica de psihiatrie. Luptând cu trecutul întunecat, căci bunicul său fusese membru de partid în anii 1930 și locotenent SS, încercând să protejeze echilibrul precar al legăturii emoționale cu mama alcoolică și senilă, pleacă împreună cu ea, fără prea mare tragere de inimă, într-o excursie prin Elveția. Călătorind cu un taxi, cei doi încearcă să scape de averea pe care familia o acumulase investind în acțiuni la o firmă elvețiană de armament dând bani trecătorilor. Într-un periplu halucinant printre demonii amintirilor, între o tentativă de jaf și teama de supradoza de fenobarbital, perechea mamă–fiu urmărește firul poveștii până la final.
Eurotrash este o comedie amară, o carte tulburătoare, dar și o poveste a culturii contemporane urmărită cu ochi neîncrezători.
Ce spun alții despre cartea lui Christian Kracht, favoritul Nobel pentru Literatură
„Romanul lui Christian Kracht e o călătorie în abis, al familiei și al istoriei.“ – Deutsche Welle
„Christian Kracht e un maestru al frazelor bine construite, a căror eleganță ascunde oroarea.“ – Daniel Kehlmann
„«They fuck you up, your mum and dad», a scris Philip Larkin, iar Christian Kracht nu gândește diferit. O lovitură emoțională în plex, nu există ironie, nici subterfugii: doi oameni profund traumatizați, expuși cu sinceritate de gheață, sfâșiați de neputința de a comunica, în timp ce unul dintre ei se îndreaptă către cel mai ireversibil epilog dintre toate.“ – The Berliner
„La fel ca în romanul Faserland, fundalul poveștii e o călătorie, iar Christian Kracht are grijă ca cititorii lui să-și parcurgă propria cale plină de sinuozități.“ – World Literature Today
Christian Kracht – minibiografie
Christian Kracht s-a născut la Saanen, Elveția, pe 29 decembrie 1966. După terminarea studiilor (Sarah Lawrence College, New York), a studiat cinematografia în SUA, a lucrat ca jurnalist și apoi a călătorit în Asia, Africa și Pacificul de Sud. Este unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani de limbă germană. Romanele sale, Faserland, 1979, Ich werde hier sein im Sonnenschein und im Schatten, Imperium și Morții au fost traduse în 30 de limbi. A primit Wilhelm Raabe-Literaturpreis în 2012 și Hermann-Hesse-Literaturpreis 2016 pentru romanul Morții. Eurotrash (2021) este ultimul roman din lista celor șaisprezece cărți publicate. El a fost adaptat pentru scenă în stagiunea 2023–2024 și s-a numărat printre finaliste la Deutscher Buchpreis și Schweizer Buchpreis.
Cum ne poți susține
! IMPORTANT ! Dacă dorești să susții mica echipă de la anaarecarti.ro, cumpără cărțile care te interesează prin intermediul blogului nostru. Vei găsi în articolele noastre linkuri către diferite librării online. Poate fi orice carte, nu e musai să fie din cele prezentate pe blog.
Dacă o faci, pe tine nu te costă nimic în plus. Însă mie și lui Oliver gestul tău de gentilețe ne aduce un mic comision care ne ajută să facem mai departe lucrul la care ne pricepem cel mai bine – să-ți vorbim despre cărți. Dar, mai ales, ne aduce bucuria de a vedea că, deși ne desparte un ecran, ești alături de noi și ne înțelegi și apreciezi eforturile noastre de zi cu zi de a rămâne cel mai pătimaș blog de carte din România. Și, desigur, blogul tău preferat 🥰❤!
