La Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia se află un exemplar de bucoavnă, o carte scrisă cu caractere chirilice şi restaurată recent.
Piesa expusă este o bucoavnă tipărită în 1792 la Sibiu de către Petru Bart. El deținea privilegiul imperial de a tipări cărți pentru ortodocșii din Transilvania.
“Cartea nu este întreagă, din păcate, ne lipsesc ultimele pagini, dar păstrează foaia de titlu care a intrat în numerotarea tipografului Pentru a ne putea imagina cum trebuia să se încheie acest manual noi am reușit să facem o comparație cu o altă bucoavnă. Tipărită tot la Sibiu, dar în anul 1808, cartea prezintă exact aceleași caracteristici, inclusiv textele sunt identice. Doar că la finalul acelui manual mai există o tablă a înmulțirii, ceea ce ne lipsește nouă astăzi, în acest exemplar”, a spus bibliotecarul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Florin Bogdan, citat de urbeamea.ro.
Bucoavna de la Alba Iulia este unicat
Florin Bogdan spune că exemplarul este unicat, nefiind identificat în bibliografia românească veche care cuprinde toate cărțile tipărite în spațiul românesc între 1508 și 1830. Nu figurează nici măcar în bibliografiile maghiare care de multe ori oferă informații suplimentare cu privire la cărțile tipărite în spațiul românesc.
Abecedarul din care învățau să scrie și să citească copiii în trecut purta numele de bucoavnă. Primul astfel de manual a apărut în anul 1699, la Alba Iulia, fiind tipărit de meșterul Mihai Iștvanovici.
Manualele de odinioară propuneau spre învățare alfabetul chirilic folosit în spațiul românesc până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Conținutul cuprindea slovele, așa cum erau numite literele chirilice, grupurile de litere și o serie de texte, de cele mai multe ori religioase, care ajutau la deprinderea cititului și a scrisului.
”Elevii care au folosit acest manual acum 210-220 de ani proveneau din localitățile Sălciua de Jos și Sălciua de Sus. Cel puțin asta ne indică însemnările prezente pe filele cărții. Exemplarul nu e repertoriat în nicio bibliografie cunoscută. Până când vom avea o confirmare din altă parte, putem considera că această carte este unicat la nivel mondial”, a mai spus Florin Bogdan.
Piesa, recent restaurată, este necunoscută bibliografiilor de specialitate. Are caracter de unicat și reprezintă o contribuție la cunoașterea istoriei tiparului românesc din secolul al XVIII-lea.
