Expresia „țâță de mâță” înseamnă ceva excepțional, de o calitate superioară sau „la superlativ” și provine, conform lingviștilor, fie dintr-un joc de rime argotic bazat pe interjecția de admirație „țuț”, fie prin adaptarea personajului sârbesc „Tița-Mița”, popular în Banatul anilor ’80. Deși atestările literare sunt recente, originea sa îmbină creativitatea fonetică a limbii române cu influențe culturale regionale, fiind analizată de specialiști precum Rodica Zafiu și Gheorghiță Ciocioi.
