O pagină adnotată de Leonardo da Vinci, considerată o… mâzgăleală, a fost sursa unei descoperiri uimitoare a unei echipe de cercetători de la Universitatea din Cambridge.
Aceștia și-au dat seama că Leonardo da Vinci ar fi demonstrat una din marile legi ale fizicii cu mult înaintea descoperirii sale oficiale, relatează DC News.
În anii 1920, adnotările lui Da Vinci pe pagina îngălbenită de vreme au fost considerate mâzgăleli „fără importanţă” de directorul Muzeului Victoria and Albert din Londra, unde se păstrează foaia. Pe coală este schiţată figura unei bătrâne şi scris textul „cosa bella mortal passa e non dura”. Adică „frumuseţea mortală trece şi nu durează”. A fost suficient pentru a o uita în fundul unui dulap.
Recent, o echipă de la Universitatea din Cambridge a examinat din nou bucata de hârtie din 1493. Cercetătorii şi-au dat seama ca în diagramele sale, înfătişând greutăţi ridicate de funii şi scripeţi, omul de ştiinţă italian teoretizase principiile legilor fricţiunii între două obiecte.
În scrierea care se citeşte cu ajutorul unei oglinzi, da Vinci îşi precizează şi ideea. El enunţă faptul că „fricţiunea dublează efortul când greutatea creşte de două ori”. Această „afirmaţie fără echivoc dovedeşte faptul că el înţelesese deja aceste legi fundamentale”, susţine profesorul Hutchings.
Până acum, fizicianul francez Guillaume Amontons (inventator şi al barometrului, care a determinat şi zero absolut) era considerat cel care a pus bazele acestei teorii, cu două secole mai târziu, în 1699.