Viorica Ioana Homei, mica poetă din vârf de deal, este o copilă de 13 ani din comuna Telciu, județul Bistrița-Năsăud, care visează să scoată pe piață o carte care să îi poarte semnătura.
Un drum lung și încă plin de noroi o separă pe Viorica, o copilă sfioasă de 13 ani, de lumea „civilizată“ a copiilor care manevrează cu nonșalanță telefoane de ultimă generație și tablete. Acolo, în mijlocul naturii, pe lângă muncile în gospodărie, ea își deschide un caiet de linii și scrie versuri: despre trecerea timpului, despre frumusețea florilor, despre casa ei cu opt frați și chiar despre întâmplările din lume, notează ObservatorBN.
Viorica Ioana Homei este unul dintre nenumărații copii ai României care au de străbătut kilometri întregi pentru a ajunge la școală. Totuși, cu cât e mai greu, cu atât se străduiește mai mult să țină pasul la învățătură și chiar să își dezvolte marea ei pasiune, scrisul. Copila a scris deja zeci de poezii și visul ei este să își vadă numele pe coperta unei cărți. Dar înainte de asta, își dorește măcar să poată ajunge la școală „în sat“ și, pe viitor, la un liceu bun.
Viorica mai are încă 7 frați și locuiește în satul Telcișor, localitatea Telciu. Copila este în clasa a VII-a la școala din Telcișor, dar își dorește foarte mult să se transfere la școala ”din sat”, din Telciu, cum spune ea. Deși străbate un drum de aproape 8 km până la școală, fata dă dovadă de ambiție și pasiune și își propune să ajungă să scrie tot mai multe poezii.
Deși are doar 13 ani, a scris până acum 75 de poezii, sursele sale de inspirație fiind, după cum povestește, viața pe care o trăiește, familia, natura, micile sau marile întâmplări.
„Mă inspiră natura, mă inspiră tot, iar de scris, scriu, de obicei, seara sau când simt nevoia să mă exprim în scris. Eram odată pe câmp, mă plimbam și mă gândeam așa cum trece viața… și mă gândeam și la moartea bunicului meu, dar și la moartea tatălui unei colege de clasă, care era tânăr. Când am ajuns acasă, am scris poezia «O dată copil ești»“, a spus Viorica.
„Îmi doresc extrem de mult să-mi public poziile într-o carte… o carte a mea, pe care să scrie jos numele meu. Dar pentru asta știu că trebuie să mai scriu și o să scriu”, spune Viorica.
Cei care i-au citit povestea i-au trimis cărți, în special poezie din autori contemporani.
Copila a reușit să ajungă în sat, alături de familia sa, care urma să participe la o nuntă. Foarte emoționată, Viorica nu s-a mai dezlipit de pachetele cu volume de poezii și a promis că le va citi pe toate.
Sursa foto: observatorbn.ro
