Pe 14 mai 1917, în pădurile Ghimeșului, pe atunci Austro-Ungaria, ofițerul român Emil Rebreanu, fratele faimosului scriitor, este spânzurat de către unguri, acuzat că a încercat să dezerteze la frații lui, în timpul Primului Război Mondial. Plecând de la tragedie, Liviu scrie, în 1922, capodopera ”Pădurea Spânzuraților”. Astăzi, pădurea a fost rasă de pe suprafața pământului…
”Nu știu cum se va întoarce lumea după război, dar, dacă nu voi pierde nimic din tot ceea ce simt că este în mine, voi ajunge departe”, notează Emil Rebreanu, subofițer în armata Austro-Ungară, în februarie 1917. Peste numai două luni, simte că nu mai rezistă. Sufletul îi spune că trebuie să dezerteze, că trebuie să treacă la ai lui, la români. E prins. E acuzat de spionaj și de faptul că încerca să fugă. E spânzurat, pe 14 mai 1917, în pădurea Ghimeșului.
Liviu Rebreanu avea șase ani când Emil, fratele său, a venit pe lume în Maieru, pe atunci un sat în Austro-Ungaria, în 1891. Tatăl, Vasile, era învățător. De mic, Emil are înclinații literare, scrie poezii și nuvele pline de fuziuni lirice și erotice. Termină liceul, în 1913, și merge la Cluj, la Facultatea de Drept a Universității ”Franz Josef”. Inima îi tresaltă când o vede pe Cornelia Dănilă, fiica unui protop, de care se îndrăgostește și căreia îi va scrie 37 de scrisori. E incorporat în august 1914, pentru că Primul Război Mondial bate la ușă. 1915 îl găsește subofițer în armata austro-ungară. Luptă în Galiția, suferă răni multiple, primește ”Medalia de Aur pentru Vitejie”. E transferat pe frontul românesc în toamna anului 1916. Pe 6 septembrie îi scrie surorii sale mai mari: ”Rănile mi s-or vindecat, dar ce-s astea pe lângă cele sufletești de acum?” Se gândește, tot mai des, să dezerteze: nu poate lupta contra românilor! După ce primește o permisie, în ianuarie 1917, când își vizitează familia, decizia e luată: ”Și nu mă voi afla bine și nu voi fi liniștit până durează acest război și cât mă va mustra conștiința că poate chiar eu voi omorî…pe Liviu”, scrie el.
În noaptea de 10 spre 11 mai 1917, după ce fuge din infirmerie, vrea să treacă spre partea română. Are cu el planurile de împărțire și de poziționare a trupelor austro-ungare din zonă. Este prins și arestat. E judecat de Curtea Marțială a Brigăzii 16 Honvezi și condamnat la moarte. Pentru o umilință suplimentară, ca metodă de execuție este aleasă spânzurarea. Potrivit martorilor oculari, strigă cu putere, ”Trăiască România Mare”! înainte de i se pune ștreangul de gât, în pădurea Ghimeșului, la numai 26 de ani.
Ordonanța sa, croatul Jovan Kunici, anunță familia de sfârșitul lui Emil Rebreanu prin trei scrisori datate 14 august, 7 și 18 octombrie, ce sunt păstrate la ”Muzeul Literaturii Române”.
Tragedia lui Emil, capodopera lui Liviu
Liviu Rebreanu află destul de târziu. Deja el avea în plan un roman, pe baza scrisorilor primite, de pe front, de la fratele său, în care acesta descria furtuna sufletească prin care trece, fiind obligat să lupte contra fraților. În octombrie 1921, scriitorul merge la deshumarea lui Liviu și reînhumarea oaselor sale pe pământul fostului Vechi Regat Român, așa cum acesta solicitase înainte de a fi spânzurat.
Anii trec. În Ghimeș, fostă localitate de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, se nasc oamenii-drujbă. Cei cu patimă mistuitoare pentru lemn. Se apucă de defrișat. ”Totul se petrece chiar în locul în care se derulează acțiunea din roman”, spuneau localnicii acum 10 ani. Unii-s cu primarul, alții așteaptă să le fie retrocedate pădurile moștenite de la părinți și bunici, pentru a le putea culca la pământ. ”În loc ca elevii să vină în vizită, să facem un loc turistic, noi tăiem în neștire”, se afirmă într-un reportaj realizat de Antena 1.
După 1989, fiecare taie care pe unde poate. Unii fac greva foamei, în așteptarea loturilor. În 2013, 8.000 de hecare de pădure dispar numai acolo, în județul Bacău. Opt mii! Prin păduri nu au acces decât vreo 100 de oameni, apropiați ai primarului din zonă. În 2018, deja copacii nu mai existau, totul a fost ”tuns”. Ungurii și românii și-au dat mână cu mână și au tăiat toată ”Pădurea Spânzuraților”, locul în care a fost spânzurat acum 100 de ani Emil Rebreanu, în timp ce bătrânii locului urlă: ”Băăă, voi aveți rumeguș, nu sânge prin vene!”
Prin 2012, la granița dintre Ghimeș-Făget și Palanca, în județul Bacău, în apropierea locului în care se crede că Emil Rebreanu a fost spânzurat, a apărut un monument…
Romanul „Pădurea Spânzuraţilor” poate fi cumpărat online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI
