A influenţat generaţii întregi de cititori şi scriitori, iar cărţile sale sunt în continuare printre cele mai căutate în domeniul science-fiction. Fanteziile sale sunt analizate şi astăzi de mari companii care încearcă să le pună în practică. De altfel, multe invenţii au prins viaţă la 50, poate 100 de ani de la moartea sa.
Jules (Gabriel) Verne s-a născut la 8 februarie 1828, în Nantes, Franţa, şi a murit la 24 martie 1905, Amiens, Franţa. De-a lungul carierei sale a scris 62 de romane şi 18 nuvele, toate extrem de apreciate. Primul său roman a fost publicat în 1863 şi se numeşte “Cinci săptămâni în balon”. Succesul a fost uriaş şi a dus la semnarea unui contract de douăzeci de ani pentru o serie de “Călătorii extraordinare”.
Întreg mapamondul datorează creativităţii sale literare mai multe invenţii despre care autorul a vorbit în cărţile sale cu mulţi ani înainte ca acestea să fie puse în practică.
1. Zborul pe Lună. Scriitorul francez a vorbit în romanul „De la Pământ la Lună” despre „proiectile” care erau folosite pentru a transporta pasagerii pe Lună. Acestea erau ataşate la „tunuri uriaşe” care ajutau „proiectilul” să învingă forţa gravitaţiei, scriitorul folosind de obicei descrieri destul de detaliate ale tehnologiei imaginate în cărţile sale.
Apărută în 1865, cartea a servit drept sursă de inspiraţie pentru Konstantin Ţiolkovski, Hermann Oberth şi Robert Goddard, care au pus bazele astronauticii şi au contribuit la dezvoltarea primelor rachete. Frank Borman, Jim Lovell şi William Anders, membrii Apollo 8, primul care a ajuns în orbita Lunii, au spus că Jules Verne este „în mod real, unul dintre pionierii erei spaţiale, notează National Geographic.
Hermann Oberth, românul din Ardeal care a revoluționat istoria aeronauticii și a spațiului, a construit la vârsta de 14-15 ani o rachetă, inspirat de romanul lui Verne, primit de la mama sa. Băiatul a citit cartea, a învățat-o pe de rost, apoi a vrut să verifice dacă cifrele prezentate de Verne sunt reale sau nu. A descoperit că doar o parte dintre ele erau corecte, iar asta i-a suscitat și mai mult curiozitatea.
2. Submarinul electric a fost realizat după celebrul roman „20.000 de leghe sub mări” (1869) – roman în care se împletesc elemente didactice, aventurile, imaginarul şi confruntarea cu necunoscutul. În această carte, Jules Verne anticipează tehnologia submarinului, ale cărui modele primitive existau deja la data publicării romanului.
Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, avea să declare mai târziu că a fost serios influenţat de romanul lui Verne care îl prezintă pe Căpitanul Nemo străbătând oceanele lumii, la bordul unui submarin gigant, Nautillus, cu săli luxoase și alimentat cu energie electrică.
Cartea a fost inspirațională şi pentru William Beebe, biolog marin, Ernest Shackleton, explorator polar, Robert Ballard, oceanograf, sau pentru celebrul Jacques Cousteau. Submarinul electric, pe care îl anticipează romanul, a fost inventat în 1964, la 90 de ani de la publicarea romanului. Se numea Alvin și era considerabil mai mic decât Nautillus imaginat de Verne.
3. Elicopterul. Apariţia elicopterului a fost anticipată într-unul dintre romanele lui Jules Verne – Robur Cuceritorul (1886) – carte în care este imaginată o acţiune de salvare cu un elicopter. În anul 1862, scriitorul francez a devenit secretarul Societăţii de Aviaţie, care avea ca scop „încurajarea transportului aerian cu aparate mai grele ca aerul”, după cum enunţau fondatorii săi, scrie Adevărul. Începutul secolului al XX-lea aduce primele experimente veritabile în domeniu, în 1907, la 13 noiembrie, francezul Paul Cornu reuşind primul zbor liber, fără intervenţia altor mijloace de susţinere a aparatului, din exterior. Elicopterul sau cântărea 260 de kilograme şi s-a menţinut în aer 30 de secunde, după care s-a prăbuşit.
4. Videoconferinţele. În “O zi din viața unui ziarist american în anul 2889”, Jules Verne descria „Fototelefonul”, un predecesor al tehnologiei care permite acum organizarea videoconferinţelor. Scriitorul descria tehnologia astfel: „Fototelefonul transmite imagini prin intermediul unor oglinzi sensibile conectate cu fire”.
5. Buletinele de ştiri. Încă una dintre „invențiile” lui Jules Verne e prezentată în “O zi din viața unui ziarist american în anul 2889”, Verne descrie presa viitorului, care s-a transformat în realitate mai devreme decât preconiza el. În opera lansată în 1889, locul clasicelor ziare, abonaţii vizionau un program în care reporterii discută cu oamenii de ştiinţă şi cu politicienii despre cele mai importante evenimente ale zilei. Primul program de ştiri televizate a fost difuzat abia în 1920, la 30 de ani după ce Verne a descris această formă de comunicare în masă.
Cartea “Cinci săptămâni în balon” poate fi cumpărată online de AICI, de AICI (ebook), de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI
Cartea „De la Pământ la Lună” poate fi cumpărată online de AICI, de AICI (ebook), de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI
Cartea „20.000 de leghe sub mări” poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI
