Care e legătura între un blog de cărţi şi… Pokemon?! Păi, colega Maria, cu care nu mă mai înţeleg deloc, dar deloc, de când cu isteria asta din care eu pricep doar că oamenii aleargă pe străzi/prin parcuri/pe coclauri ca să prindă ceva ce nu există. Pffff… Şi lumea râde de MINE când spun că eu cred în zâne, aha, desigur!
Într-una dintre serile trecute, colega Maria m-a speriat îngrozitor! Stăteam şi noi liniştite pe o terasă, la un suc şi o salată, când deodată a luat telefonul, l-a îndreptat spre mine şi a ţipat: „Ai un pokemon pe tine!”, ceea ce, te rog să mă crezi, m-a panicat teribil (îmi şi imaginam un păianjen uriaş cum se plimbă tacticos pe braţul meu!). După ce m-am asigurat că nu fac infarct, „m-am răzbunat”: „Auzi, da’ pentru blog nu poţi să scrii ceva despre pokemonii ăştia?!!!!”.
Prin urmare, mai jos, texul Mariei…
Îl cheamă Ken Sugimori, are 50 de ani şi locuieşte în Tokio, Japonia. El a inventat celebrii pokemoni (prescurtarea de la“Pocket Monsters” – trad. “Monştrii de buzunar”). A desenat singur 151 de personaje pokemon, pe cele mai cunoscute, în frunte cu celebrul Pikachu. Asta se întâmpla pe la începutul anilor ’90, creaturile fiind desenate pentru Game Boy-uri, “gadget-uri” la mare modă în acele timpuri.
Azi fenomenul Pokemon a reînviat
Atunci s-a declanşat un veritabil fenomen, care a continuat, de-a lungul anilor, materializându-se în jocuri video din ce în ce mai performante, jocuri de cărţi şi desene animate extrem de captivante.
A urmat o pauză firească şi iată că azi fenomenul Pokemon a reînviat, de data aceasta sub forma unei isterii mondiale intitulate “Pokemon Go”.
Despre ce este vorba acum? Pe scurt, este un joc gratuit, creat de Pokemon Company împreună cu Niantic, companie desprinsă din Google anul trecut. Nintendo deţine o treime din Pokemon Company, iar ambele au participaţii la Niantic. Aplicaţia a fost gândită pentru telefoanele mobile şi, deşi a fost lansată chiar luna aceasta, a reuşit în timp record două performanţe remarcabile: 1. Să genereze o isterie mondială cu o aplicaţie care – culmea! – scoate oamenii din case, la plimbare, pentru că altfel jocul nu se poate juca; 2. A generat încasări de miliarde, într-un timp record, companiei aparţinătoare.
Nu ştim cât va dura isteria mondială, nu ştim cât vor alerga oamenii pe străzi şi prin parcuri în căutarea pokemonilor, dar ştim, cu siguranţă, că se va vorbi multă vreme de acum înainte de acest fenomen.
Şi ca să ne întoarcem un pic la originile pokemonilor! iată-l pe singurul “vinovat” pentru această nebunie mondială, creatorul de pokemoni, art directorul japonez Ken Sugimori, cum ne învaţă să îl desenăm pe celebrul Pikachu. Asta dacă ne e lene să îl căutăm de nebuni prin oraş ca să îl prindem cu pokeball-uri pe telefonul mobil… Îl desenăm singurei, îl colorăm şi îl prindem MAXIMUM într-un cui, pe perete. Aşadar… luaţi de vizionaţi!