Am venit de la Gaudeamus 2025 jurând ferm în fața tuturor zânelor și vrăjitoarelor din biblioteca mea că până la anu’ eu nu-mi mai cumpăr nicio carte….
… pentru ca trei zile mai târziu să cad de pe canapea când am văzut că un titlu pe care îl vânez de ani de zile, după care am cotrobăit în toate anticariatele fizice și virtuale, dar și prin bibliotecile părinților prietenilor mei (de mi-e și rușine câteodată!), deci această carte care mai avea puțin și devenea Sf. Graal pentru mine tocmai a fost reeditată!!!
ÎNTRE TIMP, AM RECITIT-O ȘI AM SCRIS ȘI RECENZIA! VEZI AICI!
Este vorba de Madona cu haină de blană de Sabahattin Ali, pe care eu am citit-o acum un catralion de ani și care a fost relansată zilele trecute pe piață de editura Alice Books.
(Doamne, acesta să fie primul meu miracol de Crăciun pe anul acesta?!!!!)
O să mă emoționeze la fel de tare Madona cu haină de blană?
Desigur că mi-am comandat-o în nanosecunda doi, iar acum aștept s-o primesc cu atâta nerăbdare că, uite!, m-am și repezit să-ți zic de ea. Dar nu-ți ascund că am și emoții uriașe. Pentru că în toți acești ani în care am fost înnebunită s-o găsesc, nu mi-am pus niciun moment întrebarea care acum o să mă bântuie până o voi reciti: o să mă emoționeze la fel de tare Madona cu haină de blană?
Un lucru e cert: nu am uitat niciodată povestea de dragoste scrisă de Sabahattin Ali. Bine, în treacăt fie spus, nici coperta dubioasă cu care a apărut în trecut la Editura Univers, dacă nu mă înșel.
(Nu mă înșel! Poftim, spune și tu ce ciudățenie:
Din fericire, Alice Books i-a pregătit acum o copertă mai umană. Deși, dacă stau bine să mă gândesc, puteau s-o scoată și fără, pentru mine nu ar fi contat!
Bun, până ajunge cartea la mine, până o recitesc, până revin cu recenzia, îți las mai jos prezentarea editurii.
Cum promovează editura
Madona cu haină de blană de Sabahattin Ali
Când tatăl său îl trimite pe Raif, în efervescenții ani 1920, din Istanbul la Berlin ca să învețe secretele afacerii familiei, tânărul, timid și introvertit, este copleșit de bucurie. În sfârșit poate intra în contact cu lumea despre care citise și la care visase încă din copilărie. Astfel că, odată ajuns acolo, e atras mai degrabă de literatură și artă decât de deprinderea unei meserii.
Raif învață limba germană, citește cu sete și rătăcește ore întregi pe străzile acestui oraș vibrant, cu muzee elegante și cabarete celebre. Într-o zi, la o expoziție de artă contemporană, este profund impresionat de un autoportret al unei tinere artiste germane. Revine aici zi de zi, săptămâni în șir, îndrăgostit. Iar când o găsește pe autoarea tabloului, Maria, o femeie puternică și independentă, pe jumătate evreică, înțelege că viața lui s-a schimbat pentru totdeauna.
Ce spun alții despre carte
„O poveste pasională despre intensitatea sfâșietoare a iubirii și pierderii. Ești absorbit în existența monotonă și însingurată a lui Raif Efendi. Trăiești odată cu el înstrăinarea sa dureroasă și fericirea că ai descoperit pe cineva care să te înțeleagă pe deplin, dar și suferința provocată de o neînțelegere amară, ironică. Te provoacă să meditezi la cum ar arăta viața ta în absența celor pe care-i iubești.” (Washington Independent Review of Books)
Sabahattin Ali a fost ucis când încerca să fugă din țară
Sabahattin Ali (1907-1948) a fost profesor, jurnalist, poet, romancier, dramaturg, traducător. Scrierile sale au fost o țintă frecventă a cenzurii guvernamentale. Între 1931 și 1933 și apoi în 1947 a fost încarcerat de mai multe ori, sub diverse acuzații, printre care și propagandă comunistă. După 1946 scoate mai multe gazete cu teme satirice, toate interzise pe rând.
În 1948 a vrut să fugă din țară, dar a fost ucis undeva la granița cu Bulgaria, iar trupul i-a fost găsit câteva săptămâni mai târziu. Deși a existat o anchetă soldată cu încarcerarea călăuzei ce trebuia să-l ducă pe Ali peste graniță, împrejurările în care a murit rămân neelucidate pe deplin, fiica sa și o parte din apropiați susținând mereu că ar fi fost ucis de serviciile secrete. Azi, Sabahattin Ali este considerat un simbol al rezistenței sociale și politice în rândul tinerilor turci.
Publicat întâi în foileton între 1940 și 1941, apoi în volum în 1943, romanul Madona cu haină de blană a trecut relativ neobservat, dar, redescoperit, a devenit în ultimele decenii bestseller internațional și este considerat acum unul dintre cele mai bune din literatura de limbă turcă.
