“Ştii tu unde ai greşit…”, se încheie mailul de la doamna profesoară care conţine indicaţiile de mai jos. Problema e că eu greşesc TOT TIMPUL când e vorba de nici un/niciun sau de nici o/nicio. Nu mi-a intrat deloc în cap regula introdusă, cred, în 2005 (de ceeee?!!!), după care ar trebui “să mă prind” când se scriu separat sau… legat.