Mult timp m-am chinuit cu voiam sau vroiam. Ajunsesem chiar la un moment dat să le înlocuiesc în exprimare/scriere cu “doream” ca să nu-mi mai bat capul.
Până într-o zi când, într-o discuţie cu doamna profesoară, ea mi-a explicat foarte clar care este forma corectă dintre voiam sau vroiam. “Nu foloseşti niciodată vroiam pentru simplul motiv că nu există verbul a vroi”. Pffff… Logic! Eu (şi nu numai eu!) combinam două verbe într-unul singur: “a vrea” şi “a voi”.
vrea1 (a ~) vb. de conjugarea a II-a, ind. prez. 1 sg. vreau, 2 sg. vrei, 3 sg. vrea, 1 pl. vrem, 2 pl. vreți, 3 pl. vor, imperf. 1 sg. vream, perf. s. 3 sg. vru; conj. prez. 3 să vrea; ger. vrând; part. vrut (nu: a vroi)
voi (a ~) vb. de conjugarea a IV-a, ind. prez. 1 sg. și 3 pl. voiesc, imperf. 3 sg. voia; conj. prez. 3 să voiască (nu: a vroi)