Titlu: Seveneves. Șapte Eve
Autor: Neal Stephenson
Câte stele i-am dat:
Vezi clasamentul stelelor

Vreau banii inapoi!

Dacă eşti singur(ă) pe o insulă pustie şi altă carte nu există prin preajmă

Nu e nici dezastruoasă, nu e nici WOW, e... acolo cât să-ţi ofere câteva ore plăcute (bună de făcut cadou după ce o termini)

Foarte bună, ii lipseşte totuşi ceva ca să mai câştige o stea

TREBUIE, dar TREBUIE să faci rost de ea (prin orice mijloace!)

Editura: Paladin
Anul apariției: 2018
Traducere: Ona Frantz

“Luna a explodat pe neașteptate și fără vreun motiv vizibil. Era în creștere, cu doar o zi înainte de faza plină. Era ora 05.03.12 UTC. Momentul avea să fie desemnat mai târziu drept A+0.0.0 sau, pur și simplu, Zero”. Așa începe romanul “Seveneves. Șapte Eve”. Nu cred că cineva pasionat de SF, după ce citește aceste rânduri, poate zice: “Nu mă interesează“. Eu unul nu am putut…  Urmarea: este al treilea roman ce intră în categoria “The Best of 2018”.

Deci Luna explodează. De ce, cum sau cine e vinovat de acest lucru… nu se știe. Ce se știe este că rămășitele lunare, inițial în număr de șapte, apoi nouă, 20, 200, 2.000, 2.000.000 și tot așa, aflate pe orbită în jurul Terrei vor ajunge la un moment dat pe Terra. Impactul va fi catastrofal și va duce la dispariția omului și a oricărui semn că cineva a trăit pe planetă. Evenimentul va urma să aibă loc peste câțiva ani prin intermediul unei adevărate ploi de miliarde de rămășite lunare, de dimensiuni variate: de la un timbru până la bolovani de dimensiunea României și care va transforma Pământul într-un adevărat iad. Pentru ca totul sa fie și mai întunecat și lipsit de orice speranță: ploaia respectivă va dura între cinci mii și zece mii de ani.

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

„Seveneves. Șapte Eve” vorbește despre încercarea disperată de a construi o moștenire a omenirii

Singura modalitate de a mai salva ceva este transformarea Stației Spatiale Internaționale într-un adevărat stat. Corpul stației servește drept capitală și este înconjurat de un Nor Arcă, alcătuit dintr-un sistem complicat de mii de nave mici și sateliți. Aici sunt trimiși cei mai buni dintre cei mai buni reprezentanți ai fiecărui oraș, comună, sat din toate statele lumii. Totul într-o încercare disperată de a construi o moștenire a omenirii, un depozit al tuturor cunoștințelor acesteia, un loc de unde ce a mai rămas din umanitate să o poată lua de la început. Inițial lucrurile decurg bine, toată lumea cooperează cu toată lumea, dar în scurt timp apar probleme, iar conflictele de pe planetă se mută în spațiu.

Sosirea mai devreme a sfârșitului lumii nu ajută deloc la dezamorsarea situației, mai ales că președinta SUA încalcă toate tratatele internaționale și izbutește să se strecoare la bordul stației. Aici, femeia care nu poate să facă diferența între un șurub și un cui sau între un clește și o foarfecă începe să facă ceea ce știe, adică politică, și să bage strâmbe pe unde apucă. În timp record reușește să împartă ce a mai rămas din omenire, vreo 1.000 de suflete, în două tabere: a ei și a restului.

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

În scurt timp, cele două grupuri se separă. O parte rămâne la bordul stației, iar cealaltă se mută în spațiu la bordul a zeci de nave mici. Soluția nu este deloc bună pentru niciuna din părți. Una dintre urmări este nici mai mult, nici mai puțin decât apariția canibalismului… Ca să scurtam povestea: în final mai rămân în viață doar câteva femei care pun bazele unei noi omeniri. Și uite așa apar cele șapte Eve din titlu…

De la pagina 629 începe însă un alt roman „Seveneves. Șapte Eve”

Așa se termina primele 628 de pagini. Pagini care alcătuiesc un roman 100% hard SF foarte plauzibil, cu foarte multe noțiuni de fizică, matematică, astronomie, genetică și tot ce înseamnă știință. Însă ce mi-a plăcut cu adevărat, dincolo de tot ce ține de prezentarea unui viitor posibil, este faptul ca “Seveneves. Șapte Eve“ are o latură umană incredibilă. Personajele sunt foarte bine realizate, ajungi sa ții cu ele și să speri că nu vor păți nimic. Deși toate semnele indică contrariul. Sunt umane cu tot ce presupune acest lucru: au eroism, curaj, invidie, violență, umor, iubire, duioșie, răutate, tristețe, bucurie.

Mi-au plăcut relațiile dintre ele, modul cum au înfruntat moartea celor dragi rămași pe planetă, cum au trăit și au murit încercând să facă un lucru incredibil. De mult nu am mai întâlnit așa ceva într-un roman hard SF. Cred că de la “Inima cometei” de David Brin și Gregory Benford sau de la “Marte roșu” al lui Kim Stanley Robinson.

De la pagina 629 începe însă un alt roman. Actiunea se mută la 5.000 de ani în viitor și tot ce am citit până acum a devenit istorie antică. Acum am parte de alte personaje, de locații noi, de o tehnologie de vis, construcții incredibile și de o omenire nou nouță și evoluată. Da. Am zis o omenire! (Cele șapte Eve au lucrat zi și noapte și acum avem de-a face cu milioane de oameni. Cum au reușit? Power of Science, baby!) O omenire care trăiește binemersi în spațiu și care a început să colonizeze Terra deoarece ploaia de meteoriți a încetat, iar atmosfera a devenit respirabilă…

Partea de hard SF devine cu adevărat hard

Inițial, nu am înțeles ce se întâmplă. Practic din acest moment “Seveneves. Șapte Eve“ este un alt roman, scris de altcineva. Diferențele sunt multe și evidente. Partea de hard SF devine cu adevărat hard, iar elementul uman lipsește complet. Dacă până acum am avut doar impresia că informațiile tehnice sunt prea multe, acum am fost sigur de asta, fiind de-a dreptul sufocat de ele. De exemplu: la un moment dat, un personaj intră intr-un local,  iar la bar sta un barman. Cei doi se văd, se salută și, din acest moment, urmează șase pagini în care este descrisă evoluția armelor de foc în viitor. Motivul: barmanul a fost desfigurat de o asemenea armă… Șase pagini!!!

Sunt cam 200 de pagini în acest stil rece și sec, în care nu se întâmplă nimic memorabil sau care să contribuie la intrigă. Pur si simplu, sunt descrise tehnologii peste tehnologii, care mai de care mai futuriste și grandioase, sunt prezentate teorii revoluționare și concepte îndrăznețe, și apoi alte teorii și alte concepte. Modul detaliat în care sunt scrise aceste pagini m-a făcut să cred că Stephenson a iubit mai mult această parte decât restul romanului.

„Seveneves. Șapte Eve” are un final perfect!

Însă în ciuda acestei iubiri, personajele sunt șterse, fade, lipsite de substanță, sunt acolo să-ți prezinte un nou gadget, un nou mijloc de transport sau o nouă tehnică spațială… Pentru mine a fost o super problemă deoarece noii eroi și eroine nu mi-au atras atenția cu nimic, deși fiind vorba de șapte Eve, avem de-a face cu șapte feluri de oameni. Știu că “Seveneves. Șapte Eve” este un roman hard SF, dar având în vedere cum a fost scris până în acest moment, schimbarea a fost prea radicală. Poate dacă așa era de la prima pagină, nu aș fi avut nici o problemă cu avalanșa de superștiință și superimaginație…

Dar, dar, dar!!! După cele două sute de pagini, “Seveneves. Șapte Eve” revine pe făgașul cel bun (pentru mine, cel puțin!). Acțiunea ia o turnură complet neașteptată, iar problemele de mai sus devin nesemnificative. Nu pot sa dezvălui ce se întamplă pentru că surpriza a fost URIAȘĂ și nu vreau să stric plăcerea nimănui. Ce pot să spun e că finalul cărții a fost perfect.

Două romane la preț de unu

Cu “Seveneves. Șapte Eve” ai parte de două romane la preț de unu. Este o afacere foarte bună. Tot ce trebuie să faci ca să te bucuri de ambele este să reziști, să strângi din dinți și să nu abandonezi, să găsești o cale să te adaptezi trecerii de la unul la celalalt. E ca si cum ai fi la cinema și te uiți la cel mai bun film din toate timpurile: are acțiune, suspans, dramă, coloană sonoră impresionantă și efecte speciale nemaivăzute, o poveste extraordinară și personaje interesante. Și la un moment dat începe brusc un documentar sec cu aceeași tema ca și filmul. E doar interesant. Și apoi brusc fără nici o avertizare revine filmul…

PS: Știu că editura Paladin are o mare problemă cu copertele romanelor SF, dar cine îmi poate spune de ce pe copertă este trecut primul titlul în engleză și apoi cel în română? Și de ce este mai mare?

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI