Scufiţa Roşie este una dintre cele mai populare poveşti spuse, scrise, citite, interpretate şi reinterpretate în toate colţurile lumii. Cele mai multe variante ale basmului au final fericit, datorită Fraţilor Grimm, care au rescris povestea autorului francez Charles Perrault.
Perrault a publicat povestea originală Scufiţa Roşie în albumul „Poveştile mamei gâscă‟ – „Mother Goose Tales‟ (1697), scrie Adevărul.
Cu toate că versiunea lui Perrault este mai răspândită, numeroşi părinţi preferă povestea reinventată de Fraţii Grimm. De cele mai multe ori, adulţii consideră că micuţii nu sunt pregătiţi pentru duritatea iniţială a basmului.
Prin ce diferă Scufiţa Roşie a lui Perrault de cea a Fraţilor Grimm
Rezumatul celor două versiuni se aseamănă, însă există o diferenţă majoră între acestea: absenţa vânătorului. În povestea iniţială, vânătorul nu există, iar sfârşitul se produce odată cu dispariţia fetei, mâncată de lup. Morala poveştii este că nu trebuie să ai încredere în străini.
Sunt şi alte diferenţe între poveşti.
La începutul poveştii lui Perrault, mama îi dă fiicei un coş şi o trimite la bunica ei, spunându-i să nu vorbească cu străinii. Avertismentul de a nu se abate de la drum este adăugat de Fraţii Grimm.
Mesajele ambelor basme diferă. Perrault atrage atenţia să nu avem încredere în străini, iar fraţii Grimm subliniază cât de important este să rămânem pe traseu.
Scufiţa Roşie a lui Perrault îşi dă haina jos, la propunerea lupului îmbrăcat în cămaşa de noapte a bunicii, care o invită să se aşeze lângă el în pat: „…Scufiţa Roşie trase de zăvor, iar uşa se deschise. Lupul, văzând-o că vine, îi spuse, ascunzându-se sub pătură: Pune prăjitura şi pacheţelul de unt pe cutia cu pâine, dezbracă-te şi vino să stai cu mine. Scufiţa Roşie se dezbrăcă de manta şi se duse în pat, unde văzu foarte uimită cum arăta bunica ei în lenjeria de noapte…‟.
Mesajele ascunse din povestea Scufiţa Roşie
Fata din poveste are părul acoperit. Ştim că părul, în special la femei, joacă un rol important în multe culturi ale lumii. Când o fată ajunge la vârsta când se transformă în femeie, părul ei este considerat unul dintre cele mai puternice instrumente pentru atragerea unui bărbat. Acoperirea sau tăierea părului semnifică faptul că fata nu este sau nu mai este disponibilă.
Când fata primeşte o manta de la bunica ei, se spune că forţa vieţii trece de la generaţia mai în vârstă la cea tânără (viitoare). Culoarea roşie a glugii este o invenţie a lui Charles Perrault. În secolul al XVII-lea, o femeie decentă nu putea purta glugă roşie, deoarece roşul era culoarea păcatului. Doar doamnele cu reputaţie îndoielnică purtau rochii roşii. Specialiştii consideră că insinuările lui Perrault erau evidente.
