Dacă iubești poezia și pisicile (nu neapărat în această ordine! 🙂 ), atunci e musai să deții în biblioteca personală poeziile dedicate felinelor semnate de genialul T.S. Eliot! Părerea mea!
Poeziile despre pisici pe care T.S. Eliot le-a scris practic în joacă, ca să-și amuze prietenii, au fost publicate de Humanitas într-o traducere ABSOLUT FABULOASĂ, semnată de Florin Bican, cu titlul „Pisicoteca practică a lu’ Moș Pârșu”.
Traducătorul (pe care nu-l cunosc, asta ca să n-avem vorbe! 🙂 ) mărturisește într-un cuvânt înainte că i-a luat cam 30 de ani (!!!) ca să se declare mulțumit de varianta încredințată editurii spre publicare. 30 de ani!!! Iar rezultatul este WOW!
Drept dovadă, mai jos, câteva exemple alese la întâmplare din carte!
(Superbitatea care a acceptat să facă pe modelul pentru acest articol se numește Pouf – mă rog, e doar unul dintre nume, după cum știe orice iubitor de pisică – și îi aparține Irinei Adam).
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI (pdf), de AICI (epub), de AICI sau de AICI
Cum (să te-a)dresezi pisici(i)
(…) Sunt unii care-ți dau un singur sfat –
Nu intra-n vorbă cu Pisica ne-ntrebat.
Eu, unul, însă, am altă părere –
Să te-adresezi Pisicii, zic, se cere.
Dar nu te adresa unei Pisici
Din prima, parca-ți fi deja amici…
Eu mă înclin și șapca mi-o ridic
Și folosesc formula: O, PISIC’!
Dar dacă-i un Motan de peste drum
Și I-am văzut adesea pân-acum
(Intră la mine-n cas’ pe oberlic),
Pe ăsta îl salut cu: BĂI, PISIC’!
Parcă vecinii mei îi zic Georgel,
Da’ eu nu-s încă la per tu cu el.
Căci până ce-un Motan catadicsește
A se purta cu tin’ prietenește
Va trebui să dai și tu dovadă
Că îl stimezi – dă-i niscai marmeladă,
Sau, altfel, poți din când în când să-i dai
Păsat, papară, turte de mălai,
Pateu, parizer, slană sau prosciută –
De gustibus, cum știți, nu se discută.
(Știu un Motan, parcă-i jurat –
Să bage-n el numai stufat.
lar cand termină, tacticos,
Își linge labele de sos.)
Arată-le deci la feline
Respectul ce li se cuvine,
C-altfel aștepți de-ți vine spume
Pân’ să le poti spune pe NUME.
Pentru feline, prin urmare,
Asta-i FORMULA DE-(A)DRESARE.
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI (pdf), de AICI (epub), de AICI sau de AICI
Tușa Tina Trândăvina ziua face pe felina
Știu o pisică în etate, îi zice Tina din Giulești,
Cu blana numa’ vergi pe spate ca tigrii ăia din povești.
Stă ziua tolănită-n drum, și chiar de-i strigi:
Păzea, masina!
Ea stă și stă și stă și stă, și d-aia-i zice Trândăvina.
Dar când încetează în jur orice mișcare,
Tușa Tina se scoală și-atunci bagă mare.
Când ai casei se culcă ca niște zevzeci,
Cu poalele-n brâu ea coboară în beci,
Că a prins ea de veste că cei șobolani
Își cam face de cap și e niște golani.
Deci le dă adunarea, si ei vin la semnal.
Iar ea le citește din Codul Penal.
Știu o pisică în etate, îi zice Tina din Giulești,
Ea stă la soare p’unde poate — alta ca ea nu mai găsești.
Se-ntinde unde-i locu’ cald sau unde-mi las eu pelerina
Și stă și stă și stă și stă, și d-aia-i zice Trândăvina.
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI (pdf), de AICI (epub), de AICI sau de AICI
Marcu Motanu’ se prezintă
Pă vremuri am fost marinar pă vapoare,
Da’ m-am reprofilat – lucrez portar.
Mă găsești toată ziua cu burta la soare,
În fața la firmă, tolănit pă trotuar.
Îmi place slănina, telemeaua cu ceapă
Și untura pă pâine can’ să nimerește.
Te respect dă faci cinste, ca să nu beau doar apă,
Da-mi ajunge pă zi o conservă dă pește.
N-am fițe în mine și nici nu-s fudul,
Da’ nu năpârlesc, și asta-i o pleașcă.
Toți zice dă mine, și io zic că-i dăstul,
„Nea’ Marcu al nost’ e felină dă gașcă”.
Mi-am făcut io dă cap prin porturi o mie,
Și-am un ghiers ca dormeza can’ ii scârțâie arcu’;
Dar însă poci spune, fără falsă mândrie,
Că-i gagici care încă să dă-n vånt dupe Marcu.
Dacă ai deci fo treabă la firmă la mine,
Io-ți dau doar un sfat – nu ți-l dau în zadar:
N-o să pierzi multă vreme și-o să-ți meargă mai bine
De-i dai șpagă lu’ Marcu, motanu’-portar.
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI (pdf), de AICI (epub), de AICI sau de AICI
