Oameni la pescuit de Alina Șova - romanul cu propria coloană sonoră

„Oameni la pescuit” de Alina Șova. O premieră în România: romanul cu propria coloană sonoră

Apariţie editorială: „Oameni la pescuit” de Alina Șova, editura Coresi.

Știi acele sute de povești cu trafic de persoane? În Europa, peste jumătate din victimele traficului de persoane sunt exploatate în scopuri sexuale, iar traficanții obțin, într-un singur an, la nivel mondial, profituri estimate la 29,4 miliarde de euro. Sechestrate și terorizate, bătute și violate în mod repetat, paradoxal, persoanele traficate sunt, deseori, victimele unui lung și sofisticat proces al seducției, contrar a ceea ce s-ar putea crede. 

Cum prezinta editura cartea „Oameni la pescuit”?

Două femei din două lumi diferite, statuturi sociale diferite, țări diferite, sunt  atrase pe nesimțite într-o rețea de trafic de persoane. Povestea lor constituie un roman neașteptat cu o abordare neortodoxă a acestei teme. 

Oameni la pescuit

Cartea „Oameni la pescuit” de Alina Șova vorbește cu mult curaj despre abuzul emoțional și „pescuitul de oameni”, dezvăluind acele mecanisme psihologice foarte rafinate pe care „pescarii”, acei Lover Boys, le pun în aplicare pentru a atrage victimele în aceste rețele. Romanul poartă cititorul de la un cotidian aproape banal la drama în care se afundă fetele.

În ultimii ani, în Uniunea Europeană au fost înregistrate peste 14.000 de victime ale traficului de persoane, majoritatea victimelor fiind traficate de către o persoană cunoscută (49%), iar 9% chiar de propriul partener, după cum menționează un studiu realizat de ambasada SUA.

Studiile de specialitate mai spun că în jurul victimelor traficului de persoane se creează un un cerc vicios al excluziunii sociale, victima fiind cea blamată pentru situația în care a fost atrasă.

În ”Oameni la pescuit” cititorul devine detectiv

Scrisă precum un puzzle, „Oameni la pescuit” transformă cititorul într-un detectiv ce descoperă din relatări, scrisori sau chiar din fragmente dintr-un jurnal secret, poveștile ascunse de fiecare personaj. Realismul magic dă suplețe poveștii aducând personajelor o aură mistică.

Scriitoarea spune că și-a dorit să scrie această carte în primul rând pentru a trage un semnal de alarmă asupra puterii destructive a manipulării emoționale. Tehnica de manipulare Lover Boy „Seducție – Devalorizare – Condiționare – Control – Abuz” poate fi identificată la toate nivelurile și categoriile sociale, mai mult decât ne-ar plăcea să credem: în familii, în cercurile de prieteni sau chiar în cercurile profesionale elevate, unde martiriul și abandonul de sine merg, de cele mai multe ori, mână în mână cu abuzul psihic, financiar și fizic.

Citeşti şi asculţi muzică în acelaşi timp

În premieră în România, romanul „Oameni la pescuit” are propria coloană sonoră, compusă și realizată de către autoare. Muzica întregește tabloul liric al cărții și oferă, în special prin remixul (intro) realizat în colaborare cu producătorul Andrea Garbarino, un vibe modern și actual. Firul muzical al cărții „Oameni la pescuit” poate fi accesat cu ușurință scanând QR cod-urile aflate pe copertă (Intro) și interiorul cărții ( vocea și muzica personajelor).

Autoarea se prezintă

“Am absolvit Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Studii Administrative, atrasă fiind de filosofie, apoi mi-am croit drum în lumea corporate, unde m-am maturizat şi am învăţat enorm.

În 2013 am publicat romanul de debut: „Două linii roşii”, cu suportul Editurii Tracus arte, roman care s-a bucurat de un larg succes, mai ales în rândul tinerilor. Apoi, după emoţia lansării a urmat vidul lăsat de nevoia unei noi creaţii. Aşa că au urmat ani de călătorie, căutări şi renunţarea la ce am fost atunci pentru a îmbrăţişa cât mai deplin tot ce ar fi însemnat „acum”. Aşa că, între atunci şi acum am devenit mamă, am călătorit mult şi departe, mi-am făcut noi prieteni… practic m-am lăsat trăită de viaţă.

Dupa 9 ani de la lansarea primului proiect literar, mi-am dat voie să cresc, să uit de mine, cea din 2013, să uit cine credeam atunci că ar trebui să fiu, lăsând poveştile să curga cu naturaleţe, să încolţească, să se dezvolte cu delicateţe.“

Ce spune Alina Șova despre romanul său

„Oameni la pescuit”e o carte care te poartă departe: de casa şi de viaţa ta. E un roman ce îţi permite să evadezi, să călătoreşti  alături de personaje în Miami, în Caraibe,  în Oslo, dar şi în lumea umbrelor şi miturilor caraibiene, unde Doueni stau de pază pragului dintre cei vii şi cei plecaţi şi îngeri decăzuţi visează înălţarea din praful alb al stupefiantelor.

Vei călători în lumea ocultă a traficului de persoane, dar mai ales în gândul ce stă la temelia acestei lumi: placa turnantă în care abuzul şi uitarea de sine sunt normă. E o carte cu cântec care te încântă, la propriu, fiind prima carte cu o coloană sonoră dedicată: vei regăsi muzică şi vers în dialogul personajelor şi apoi le vei putea asculta cu uşurinţă scanând QR code-urile din carte.

Cum s-a născut romanul „Oameni la pescuit”?

Am călătorit alături de câţiva prieteni buni în Caraibe. Dacă, atunci când îmi imaginam călătoria visam doar plaje însorite şi ape de turcoaz, când am ajuns acolo deşi practic păşeam într-un paradis exotic, am fost atrasă de tot ce se povestea de dincolo de pliantele pentru turişti. M-am îndrăgostit de oamenii locului, de tradiţiile lor, de înmormântări şi nunţi, de cultura creolă şi de viaţa insulară. Am plecat, după trei săptămâni de soare, cu sufletul plin de poveşti, dintre cele mai diferite.

Partea mai înnorată a acestei călătorii a fost când am descoperit cu stupoare, căci ochiul nu-mi era deloc pregătit să vadă aşa ceva, fetele care îşi vindeau corpul la colţ de stradă, în miezul zilei. Auzisem şi citisem peste tot cum că zona Caraibelor este cumva placa turnantă a celor mai scumpe vicii, însă nu mă aşteptam să văd tokeni ai acestei realităţi crunte şi cum aceasta se împleteşte natural cu viaţa paradisiacă, de zi cu zi.

Aceste fete frumoase, vânzătoare de plăceri, venite din toate colţurile lumii, mi-au stârnit interesul într-atât încât am avut curiozitatea să schimb câteva vorbe în schimbul a câţiva euro, să le întreb ce le-a adus aici, ce le face să accepte cea mai veche meserie din lume. Ce am aflat m-a surprins şi mi-a rămas în cap ca un refren: acela al neputinţei condiţionate.

M-am dedicat următorii ani studiului: cine sunt fetele acestea care sunt atrase în reţelele de trafic de persoane, ce caută ele, cine sunt traficanţii, care este profilul acestora? Răspunsurile pe care le-am aflat m-au surprins şi m-au întristat, şi uite aşa, puţin câte puţin, cartea „Oameni la pescuit” a prins din ce în ce mai mult contur.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!