Mircea Cărtărescu a ținut să-l contrazică pe Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii ”Babeş Bolyai” (UBB). Acesta afirmase că toţi cei din generaţia Google, generaţia Facebook, generaţia SMS (sau toate la un loc) nu mai au cultură generală și nici capacitatea de a lua decizii în cunoștință de cauză.
„Personal, nu cred că există o conspirație pentru idiotizarea tinerelor generații ca să fie manipulate mai ușor. Cred doar că omul se schimbă, cum s-a mai schimbat de câteva ori în istorie. Poate tinerii nu mai citesc la fel de mult ca părinții lor. Dar navighează în alte medii cu o dexteritate pentru mine uimitoare și inimitabilă. Puștiul meu scrie pe claviatură de trei ori mai repede ca mine. Computerele n-au secrete pentru el. Umblă pe Skype, pe WhatsApp, pe YouTube și pe alte chestii de zici că plutește. Vă jur că nici el, nici colegii lui nu mi s-au părut vreodată imbecili spălați pe creier.
În plus, și mă opresc aici, noi, cei care-avem o vârstă, am avut șansa noastră în lume. Ne-am dat măsura în bine și-n rău. Astăzi sunt alții în punctu-n care-am fost noi acum mai multe decenii. Să nu vedem în ei decât o umanitate decăzută de la standardele noastre – vai, câteodată conservator-naționaliste – mi se pare un lucru urât și trist. Șansa lor e acum, și ei nu vor trăi și nu vor gândi ca noi, deși poate ne vor duce viața și gândurile mai departe”, a spus Mircea Cărtărescu.
Ce spusese rectorul Universităţii ”Babeş Bolyai”
„Oamenii lipsiţi de cultură generală şi de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză alcătuiesc generaţia Google, generaţia Facebook, generaţia SMS sau toate la un loc. Sunt oameni, de obicei, inteligenţi, dar inteligenţa lor este canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică. Elita clasică a acestei lumi pare abulică, ameţită, adormită, fără nerv şi fără voinţă.
Aici nu este vorba despre conflictul dintre generaţii, nici despre mitul vârstei de aur, nici despre nostalgia tinereţii, ci despre realism. Ar fi bine să veghem cu toţii ca toate admirabilele descoperiri şi invenţii ale lumii contemporane să servească omului creativ şi creator, omului cercetător şi omului moral, nu omului-robot, distorsionat şi manipulate”, a spus rectorul UBB în discursul său.
