Istoria secretă de Donna Tartt - recenzie
Istoria secreta

“Istoria secretă” de Donna Tartt

Istoria secreta

De obicei, sunt extrem de argumentată când îmi fac cumpărăturile literare. Că-mi place autorul, că-mi place subiectul, că-mi place… coperta 🙂 , în marea majoritate a cazurilor ştiu précis de ce vreau să-mi iau o anumită carte.

Desigur, la fel de précis ştiu şi de ce NU vreau o anumită carte… şi, cu toate acestea, mă tăvălesc până intru în posesia ei, ca o adevărata cititoare cine-s-o-mai-înţeleagă ce sunt.

De exemplu, “Istoria secretă” de Donna Tartt.

Recenzia mea la un alt titlu al americancei, “Micul prieten”, (pe care o poţi citi AICI) ar fi trebuit să mă determine să mă ţin la distanţă de autoarea aceasta care atunci când se aşterne la scris, păi, să ştii că nu se joacă, prin urmare sfârşeşte prin a publica nişte… cărămizi de cărţi care ar fi tare bine să nu-ţi cadă pe picior! Cu toate acestea, din momentul în care am auzit de “Istoria secretă”, nu am mai avut linişte.

Pur şi simplu, nu reuşeam să găsesc “Istoria secretă” nicăieri…

Cum o prezintă editura:

Sub influenţa charismaticului lor profesor de limbi clasice, un grup de tineri inadaptaţi, inteligenţi şi excentrici de la un colegiu de elită din New England descoperă un mod de a gândi şi de a trăi cum nu se poate mai diferit de existenţa banală a contemporanilor lor. Dar când depăşesc graniţele moralităţii, viaţa lor se schimbă profund şi pentru totdeauna, şi descoperă cât de greu poate fi să trăieşti cu adevărat şi cât de uşor este să ucizi.

Deci… Musai s-o citesc. Musai s-o am în bibliotecă. Musai ACUM! Doar că acel “ACUM” a acoperit o luuuuungă perioadă de timp. Pentru că, pur şi simplu, nu reuşeam s-o găsesc nicăieri. Pe toate site-urile stocul era epuizat. În toate librăriile, vânzătoarele îmi ridicau din umeri. (Între timp, a fost reeditată, deci tu nu eşti nevoit/ă să treci prin chinul meu!)

În cele din urmă, dacă-ţi aminteşti, v-am cerut ajutorul pe pagina de facebook. Mă gândeam că poate o are cineva, a citit-o şi este dispus/ă să se despartă de ea contra cost, de dragul unei bloggeriţe care nu mai doarme noaptea dacă nu deţine în biblioteca personală titlul de faţă.

… aşa că v-am cerut ajutorul

Şi…

Ce minune!

Ce miracol!

Într-una dintre acele graţii pe care ţi le arată viaţa, am primit un mesaj de la o tânără care a transformat iubirea pentru cărţi în meserie. Raluca Farcaş lucrează într-o librărie micuţă dintr-un orăşel micuţ al cărui nume îl poţi descifra pe harta României numai cu ajutorul unei lupe. Înduioşată de disperarea mea, s-a dus la serviciu, a cotrobăit în rafturile pline de comori şi… A GĂSIT-O!!!

Raluca, îţi mulţumesc.

(Sfat pentru iubitorii/iubitoarele de cărţi: nu rata niciodată, DAR NICIODATĂ librăriile micuţe din oraşele micuţe. Căci aceste locuri magice, atât de subevaluate, ascund uneori volume editate cu mai mulţi ani în urmă. Titluri epuizate în librăriile mari din oraşele mari aşteaptă aici, uitate şi ignorate, să fie descoperite de călătorii rătăciţi şi rătăcitori.)

“Istoria secretă” începe cu… o greşeală de traducere!!!

Prin urmare, după ce am făcut piruete prin casă de fericire la deschiderea pachetului de la Raluca, m-am aşezat confortabil pe canapea cu Istoria secretă în braţe… doar ca să am de unde să mă ridic imediat, plină de nervi! Căci în primele trei rânduri ale cărţii, repet, ÎN PRIMELE TREI rânduri ale cărţii, avem următoarea… grozăvie de traducere, că “greşeală“ nu am cum să-i spun:

     Pe munte se topea zăpada, iar Bunny era deja mort de câteva luni, şi abia atunci am început să înţelegem gravitatea situaţiei în care ne aflam. Vedeţi voi, era mort de zece zile.

Deci, poate să-mi spună cineva de cât timp era, de fapt, amărâtul acela de Bunny mort?!!!

Doamne, da’ meritam eu aşa start prost cu cartea aceasta?

P.S. “Păi, şi până la urmă te-ai lamurit de câte zile era mort Bunny?”, mă întreabă Oliver, colegul de blog, după ce-a citit textul de mai sus. DA! M-am lămurit! Când am verificat începutul noii traduceri a cărţii, apărută recent la editura Litera… aşa m-am lămurit. Lucrurile acolo sunt clare. Cât de cât.

Pe munte se topea zăpada, iar Bunny era deja mort de câteva săptămâni; şi abia atunci am început să înţelegem gravitatea situaţiei în care ne aflam. Era mort de zece zile când l-au găsit, să ştiţi.

Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI, de AICI sau de AICI

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

    error: Continut protejat Anaarecarti.ro!