Ploua încontinuu sau… în continuu? Lista cuvintelor care se scriu aproape identic, DAR înseamnă altceva

Ca să fiu sinceră, pe canicula asta mie mi-ar fi indiferent cum plouă… doar să plouă!!! Doamna profesoară nu este însă de acord (“Corect este: ploua încontinuu”) şi din “disputa” noastră a ieşit lista de mai jos.

altfel (în alt mod, în caz contrar) (alt-fel) adv. (A procedat altfel./Altfel, mă supăr.)

alt fel (fel diferit) adj. pr. + s. n. (altfel de mâncare)

altfel de (diferit) (alt-fel) loc. adj. (un altfel de om; altfel de oameni)

arborele-vieții (tuia) (reg.) s. m. art.

arborele vieții (schema evoluției omului) s. m. + s. f.

bine-crescut (cuviincios) (copil bine-crescut)  adj. m., pl. bine-crescuți; f. bine-crescută, pl. bine-crescute

bine crescut (dezvoltat bine) adv. + adj. (aluat bine crescut)

Bine-cunoscut sau bine cunoscut

bine-cunoscut (celebru) (scriitor bine-cunoscut) adj. m., pl. bine-cunoscuți; f. bine-cunoscută, pl.                bine-cunoscute

bine cunoscut (știut bine) adv. + adj. (un caz  bine cunoscut de toată lumea)

bineînțeles (desigur) adv. (Bineînțeles că pleacă.)

bine înțeles (priceput bine) adv. + part. (Acest lucru a fost bine înțeles.)

bine-venit (oportun, agreat) (proiect bine-venit) adj. m., pl. bine-veniți; f. bine-venită, pl. bine-venite

bine venit (sosit cu bine) adv. + adj. (bine venit din război)

bună-creștere (politețe) (A dat dovadă de bună-creștere.) s. f., art. buna-creștere (dar: buna lui creștere), g.-d. art. bunei-creșteri

bună creștere (dezvoltare bună) adj. + s. f. (O bună creștere a plantelor se realizează greu.)

Bunăstare sau bună stare

bunăstare (prosperitate) (~a lui a sporit) (-năs-ta-/-nă-sta-) s. f., art. bunăstarea, g.-d. art. bunăstării

bună stare (stare bună) adj. + s. f. (Totul este în bună stare.)

bun-gust (simț estetic) s. n., art. bunul-gust (dar: bunul său gust), g.-d. art. bunului-gust

bun gust (gust bun) adj. + s. n. (Sarmalele au un bun gust de afumătură.)

bun-simț (decență) (se poartă cu ~) s. n., art. bunul-simț (dar: bunul său simț), g.-d. art.       bunului-simț

bun simț (bună intuiție) adj. + s. n. (Are un bun simț al culorilor.)

câteodată (uneori) (-teo-) adv.

câte o dată (tempo lent)/câte-o dată (tempo rapid) (câte o singură dată) adv. + num.

de altfel (de altminteri) (alt-fel) loc. adv.

de alt fel (de alt soi) (alt-fel) prep. + adj. pr. + s. n.

Decât sau de cât

decât¹ adv. (I-a dat mai mult lui decât ei./N-au venit decât doi.)

decât² conjcț. (Mai mult stă decât muncește.)

de cât prep. + pr./adj. pr. (De cât are nevoie?/De cât timp are nevoie?)

deloc (nicidecum) adv. (Nu plouă deloc.)

de loc (originar; local) prep. + s. n. (Este de loc din București./circumstanțial de loc)

demâncare (mâncare) (pop.) s. f. (S-a dus cu demâncare.)

de mâncare (de mâncat) prep. + s. f. (Dă de mâncare.)

demâncat (mâncare) (pop., rar) s. n. (S-a dus cu demâncat.)

de mâncat prep. + vb. (Dă de mâncat./De mâncat, aș mânca ceva.)

demult (odinioară (S-a întâmplat demult. – răspunde la întrebarea: când?) adv.

de mult (de vreme îndelungată (N-a mai venit de mult. – răspunde la întrebarea: de când?) loc. adv.

demultișor (odinioară) (pop.) adv. (răspunde la întrebarea: când?)

de multișor (de vreme îndelungată) (pop., fam.) loc. adv. (răspunde la întrebarea: de când?)

încât conjcț. (Îl durea atât de tare, încât nu putea vorbi.)

în cât prep. + adj. pr. (În cât suntem astăzi?/În cât timp ai scris?)

Încontinuu sau în continuu

încontinuu (mereu, întruna, fără încetare (Ploua încontinuu.) (-nu-u) adv.

în continuu (-nu-u) prep.+ adj. (în continuu progres)

întrucât (deoarece (A lipsit întrucât era bolnav.) conjcț.

întru cât (în ce măsură (Nu văd întru cât ideea ta ar fi mai bună.) prep. + adv.

lup-de-mare (focă) s. m., pl. lupi-de-mare

lup de mare (marinar) s. m. + prep. + s. f. (nu: lup-de-mare, s. m.)

nicicând (niciodată) (nici-) adv.

nici când adv. + adv. (Nu a salutat nici când a venit, nici când a plecat.)

nicicât (deloc) (rar) (nici-) adv.

nici cât adv. + adv. (nici cât negru sub unghie)

nicicum (deloc) (nici-) adv.

nici cum conjcț. + adv. (Nici cum am spus eu, nici cum ai spus tu.)

nicidecum (deloc) (nici-) adv.

nici de cum adv. + prep. + adv. (Nu vorbește nici de cum a fost primit după absența îndelungată.)

niciodată (în niciun moment) (ni-cio-/nici-) adv. ( Niciodată n-a cântat mai bine.)

nici odată (nici cândva) conjcț. + adv. (Nu l-am crezut nici odată,  nu-l cred nici astăzi.)

nici o dată conjcț. + num. (Nu a mâncat azi nici o dată,  darămite de mai multe ori.)

niciodinioară (niciodată) (înv.) (ni-cio-, -ni-oa-/nici-o-) adv.

nici odinioară (-ni-oa-) conjcț. + adv. (Nu m-a ascultat nici odinioară, nu mă ascultă nici astăzi.)

Niciunde sau nici unde

niciunde (nicăieri) (pop.) (ni-ciun-/nici-un-) adv.

nici unde adv. + adv. (Nu s-a dus nici unde a promis.)

nici unu conjcț. + num. (nici unu, nici mai mulți)

niciunul (ni-ciu-/nici-u-) pr. m., g.-d. niciunuia, pl. niciunii; f. niciuna, g.-d. niciuneia, pl. niciunele; g.-d. m. și f. niciunora

nici unul conjcț. + pr. (nici unul, nici altul)

numai (doar) adv. (Are numai douăzeci de ani.)

nu mai adv. + adv. (Nu mai are douăzeci de ani, dar se comportă de parcă atâția are.)

numai ce¹ adv. + pr. (Face numai ce vrea el.)

numai ce² (acum) (pop.) loc. adv. (Numai ce a intrat pe ușă.)

numai ce³ (imediat ce) (pop.) loc. conjcț. (Numai ce a intrat pe ușă, și s-a și apucat de lucru.)

numaidecât (imediat) adv. (A răspuns numaidecât.)

numai de cât adv. + prep. + adv. (A vorbit numai de cât a cheltuit în vacanță.)

Oarece sau oare ce

oarecât (câtva) (rar) adv.

oare cât adv. + adv. (Oare cât costă?)

oarece (ceva) (pop.) adj. pr. invar., pr. invar.

oare ce adv. + pr. (Oare ce mai vrea?)

oarecum (cumva) adv.

oare cum adv. + adv. (Oare cum îl cheamă?)

odată (cândva, imediat, în sfârșit) adv. (A fost odată./O să-ți spun eu odată./Taci odată!/Odată terminată treaba, am plecat acasă.)

o dată¹ art. + s. f. (o dată memorabilă)

o dată² (o singură dată) num. (o dată pentru totdeauna/o dată în viață/Te mai rog o dată./o dată la două luni)

oricât¹ (ori-) adj. pr. m., f. oricâtă; pl. m. oricâți, f. oricâte, g.-d. m. și f. oricâtor

oricât² (ori-) adv.

ori cât conjcț. + adv. (Cât poate ori cât vrea.)

oricâți (ori-) pr. m. pl., f. oricâte; g.-d. m. și f. oricâtora (nu: oricâtor)

ori câți conjcț. + pr. (Câți pot ori câți vor.)

orice (ori-) adj. pr. invar., pr. invar.

ori ce conjcț. + pr. (Ce poate ori ce vrea.)

Oricine sau ori cine

oricine (ori-) pr., g.-d. oricui

ori cine conjcț. + pr. (Cine poate ori cine vrea.)

oricum (ori-) adv.

ori cum conjcț. + adv. (Cum poate ori cum vrea.)

oriîncotro (ori-, -co-tro) adv.

ori încotro conjcț. + adv. (Du-te acolo ori încotro vrei.)

sărut-mâna (în expresii) s. n.

sărut mâna (formulă de salut/de mulțumire) vb. + s. f.

totodată (în același timp) adv.

tot o dată¹ adv. + num. (Tot o dată am citit și eu cartea, nu de două ori.)

tot o dată² s. n. + num. (Mănâncă tot o dată pe zi, la o singură masă.)

totuna (la fel) adv. (Mi-e totuna.)

tot una¹ (fam.) loc. adv. (Ține-o înainte tot una.)

tot una² (fam.) adv. + num. (Am văzut tot una, nu două veverițe.)