Mihail Sebastian a murit la 38 de ani, în plină tinereţe creatoare, lovit de un camion. Autorul pieselor “Jocul de-a vacanţa” şi „Steaua fără nume” a avut o existenţă care a stat sub semnul ghinionului. Manuscrisul romanului „Accidentul” i s-a furat şi a fost nevoit să reia cartea de la zero. A fost îndrăgostit iremediabil de frumoasa actriţă Leny Caler, cu care a avut o relaţie neîmplinită.
În 1945, Mihail Sebastian era un scriitor cunoscut, un dramaturg de succes şi un publicist care părea să aibă mulţi ani de carieră înainte. Pe 29 mai, viaţa lui s-a curmat subit, în urma unui accident de maşină. A fost lovit de un camion pe Bulevardul Regina Maria din Capitală, în apropierea unei staţii de tramvai. A murit la puţin timp după impact. Traseul lui Sebastian din ziua morţii, ultimele activităţi şi momentul accidentului au fost relatate pe larg în ziarele vremii, la finalul lunii mai 1945.
În ziua morţii, scriitorul luase, aşa cum obişnuia, masa împreună cu părinţii săi. Se îndrepta către Universitate unde urma să ţină o conferinţă .„În dreptul bisericii Sf. Ilie, a traversat strada. La mijlocul ei, el a fost însă surprins de o autodubă, ce se apropia cu o viteză fantastică. În ultimul moment, sperând că totuşi bolidul ameninţător îl va ocoli, Mihail Sebastian s-a oprit, înfruntând cu privirea pericolul. Şoferul, care a observat abia în ultimul moment primejdia, a încercat sa stopeze, însa frânele n-au răspuns la comandă. Maşina a lovit lateral pe Mihail Sebastian, proiectându-l pe caldarâm. Masina purta nr. 19 308 şi era condusă de proprietarul ei, Ion Zapodeanu. Imediat, trecătorii i-au sărit în ajutor şi cu o altă maşină a fost transportat la dispensarul dr. Gâdei. S-a constatat fractura bazei craniului şi, cu toate îngrijirile ce i s-au dat, Mihail Sebastian a murit peste câteva minute, la orele 3.15”, scria pe 1 iunie 1945 revista ”Cortina despre „Destin tragic. Ultima zi a scriitorului Mihail Sebastian“, citată de Adevărul.
Scriitorul avea în buzunarul hainei cu care era îmbrăcat textul conferinţei pe care urma să o ţină la Universitate.
Mulţi dintre apropiaţii şi cunoscuţii scriitorului au privit moartea sa tragică ca pe o staţie finală a unei vieţi care a stat sub semnul ghinionului. ”Accidentul a venit după un şir lung de mari necazuri: i-a ars casa de două ori, i s-a furat valiza unde avea unicul exemplar al unui roman pe care îl terminase şi lucrase la el cinci ani… şi atâtea altele!”, scrie D.I. Suchianu în cartea ”Foste adevăruri viitoare”. Au existat însă voci care au considerat că accidentul a fost unul regizat şi că, de fapt, cineva ar fi dorit moartea evreului care fusese incomod prin scrierile sale.
Evreu vânat de antisemiţi şi renegat de cei cu aceeaşi origine
Pe numele adevărat Iosif Hechter, Mihail Sebastian s-a născut, la Brăila, într-o familie evreiască. A urmat studiile universitare de drept şi filosofie la Bucureşti. A lucrat ca secretar la o casă de avocatură şi mai apoi ca avocat. Intrarea în literatură i-a făcut-o Nae Ionescu, cel care a fost preşedintele comisiei sale de bacalaureat. Prin Nae Ionescu a ajuns să-l cunoască pe Mircea Eliade, de care-l va lega o lungă prietenie. A publicat romanul “Oraşul cu salcâmi” în 1935, iar în 1940 apărea romanul de dragoste ”Accidentul”. Manuscrisul iniţial al romanului Accidentul, care cuprindea cinci capitole, i-a fost furat lui Sebastian când se afla în Franţa. Autorul nu a fost găsit, iar manuscrisul s-a pierdut pentru totdeauna. Scriitorul a fost nevoit să reia romanul de la zero.
Începând cu 1940 a cunoscut prigoana antisemită. I s-a interzis să mai publice ca ziarist, i s-a retras licenţa de avocat. Din cauza faptului că era evreu, piesele sale au fost interzise. Pentru a putea pune în scenă ”Steaua fără nume”, Mihai Sebastain s-a folosit de un pseudonim: Victor Mincu.
Scriitorul s-a ales cu titulatura de ”evreul improbabil” fiind condamnat de antisemiţi pentru originea sa, dar şi renegat de evrei care l-au considerat trădător şi apropiat al Partidului Comunist în 1944. Una dintre cele mai controversate relaţii ale lui Sebastian a fost cea cu Lucreţiu Pătrăşcanu, ministru al Justiţiei în primii ani ai comunismului.
Îndrăgostit nebuneşte de Leny Caler
Mihail Sebastian a scris ”Jocul de-a vacanţa” pentru una dintre frumuseţile Bucureştiului interbelic, actriţa Leny Caler de care a fost foarte îndrăgostit. Frumoasa actriţă avusese o relaţie furtunoasă şi cu Camil Petrescu
Pe Mihail Sebastian, Leny l-a cunoscut când era deja căsătorită cu Scarlat Froda. Ea l-a apreciat ca scriitor, nu şi ca bărbat. El, în schimb, a sfârşit îndrăgostit nebuneşte de ea. Leny a vrut să-l cunoască, după ce i-a citit scrierile. Tânărul stângaci Mihail Sebastian s-a îndrăgostit imediat de cea care era deja o celebritate a vremii.
„În entuziasmul şi în graba tinereţii mele, n-aveam dorinţă mai vie decît să cunosc, cît mai curînd, autorul al cărui scris mă fermeca, mă tulbura chiar. Şi, într-o bună zi, mi-a fost prezentat. Am fost surprinsă şi – de ce să nu mărturisesc – chiar puţin dezamăgită cînd l-am văzut. Nu-mi venea să cred că tînărul din faţa mea, timid, stîngaci, cu o înfăţişare insignifiantă, este autorul, talentatul autor al articolelor din ziare, al nuvelelor care mă încîntaseră”, scria Leny după întâlnirea cu scriitorul.
Nu se ştie dacă Leny l-a iubit cu adevărat pe bărbatul Mihail Sebastian. Mărturiile rămase de pe urma lui arată că scriitorul a divinizat-o pe actriţă: „Aveam aseară, plecînd de la Leni, sentimentul că, dacă m-aş sinucide în chiar noaptea aceea, aş face-o împăcat, aproape cu voie-bună… N-am să-i pot explica niciodată cît de mult înseamnă – sau putea să însemne – ea pentru mine. Şi nici eu nu-mi dau seama dacă o iubesc cu un mare amor sau cu ultimele mele rezistenţe de viaţă”.
Piesa “Jocul de-a vacanţa” a fost scrisă pentru Leny
Provocat de Leny, care i-a cerut să scrie o piesă de teatru pentru ea, Mihai Sebastrian scrie ”Jocul de-a vacanţa”. Deşi opera a fost scrisă special pentru ca Leny să interpreteze rolul principal, după primele audiţii, creatorului i s-a părut că actriţa nu pune suficient suflet în interpretare. Când autorul a vrut să dea rolul principal altei actriţe, au început certurile. Din bărbatul amorezat până peste cap, Mihai Sebastian începe să vadă defectele actriţei şi relaţia se sfârşeşte.
„Am terminat cu ea, dar dacă faptul în sine a fost destul de uşor, fără violenţă, pe jumătate surîzînd, să nu mi se pară că de aici încolo va fi la fel de uşor. Vin acum ceasurile de nelinişte absurdă, nevoia sufocantă de a o vedea, obsesia telefonului care nu mai sună, tentaţia de a pune mîna pe receptor şi de a o chema, speranţa de a o întîlni «întîmplător» pe stradă, mica alarmă de a trece prin faţa teatrului, nevoia de a ridica privirea, cînd trec pe strada ei, spre ferestrele ei – să văd dacă sînt luminate şi, dacă sînt, cine este la ea în vizită – şi dacă nu sînt, unde o fi ea la ora asta?”, scria Sebastian în Jurnalul său după despărţirea de Leny.
”Sebastian a fost atât de iubit de mulţi”
Deşi se despărţiseră de câţiva ani, moartea lui Sebastian a şocat-o pe frumoasa actriţă. A primit vestea de la un amic comun. ”Am rămas ca trăsnită, cutremurată în toată fiinţa mea. Refuzam cu încăpăţânare să cred, să înţeleg gândul absurd că Mihai nu mai este, că n-o să-l mai văd, că nu voi mai vorbi cu el. Că Mihail Sebastian nu va mai scrie! Că acea unică vivacitate, că acea minte scăpărătoare au încetat brusc, asemeni unei flăcări care s-a stins, şi că prietenul meu nu va mai fi niciodată nicăieri. Nu, aşa ceva nu putea fi crezut. La înmormântarea lui, cimitirul era plin de oameni de toate vârstele. Sebastian a fost atât de iubit de mulţi, de apreciat ca om, ca literat, ca ziarist, ca profesor, încât toţi aceşti admiratori au ţinut să-l întovărăşească până la urmă. Era o splendidă zi de mai, una din acele zile de primăvară pe care le iubea Mihai”, scria Leny Caler în revista ”Teatrul” (1986) despre moartea lui Sebastian.
Şoferul care conducea camionul care i-a adus moartea lui Sebastian a primit doi ani de închisoare. Scriitorul a fost înmormântat în cimitirul evreiesc Filantropia.