Un subiect de la proba scrisă de Limba şi literatura româna, de luni, care cerea elevilor să explice modul de formare a unui cuvânt obţinut prin derivare, a creat din nou tensiune printre candidaţi şi părinţi.
La subiectul I al probei scrise la Limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale, la punctul 3, elevilor li se cerea să explice modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unui cuvânt obţinut prin derivare din ultimele trei strofe ale poeziei „Ploaia”, de Magda Isanos, scrie romaniatv.net.
Ploi verzi de vară sufletu-mi vrăjiră
şi-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pământul cum respiră,
iarba cum creşte, noaptea cum se lasă.
Nu era nimic trist. Dar solemn,
sufletul lumii închis în lemn,
în flori palide, în hribi* şi scaieţi,
revarsă bucuria tainicei vieţi.
Cerul pierdut în ceţuri îl uităm.
Nu mai eram decât ram,
decât rădăcina şi pace
de ierburi opace.
Însă irizată*, subtila apa voioasă,
avea licurici, clopoţei, în plete.
Jumătate din fiinţa ei luminoasă
lăsând să cadă valuri încete,
apărea în pajişte sau lângă bălţi,
(o zână pe care-o văzusem şi-n alte dăţi),
numai picături de apă, văpăi,
era frumuseţea-i dintâi*. […]
Magda Isanos, Ploaia (fragment)
Pentru rezolvarea cerinţei după barem, candidaţii câştigă 4 puncte. Dacă nu, pierd 4 puncte.
Ce spune Baremul
- câte 2 puncte pentru explicarea modului de formare a oricărui cuvânt obţinut prin conversiune şi a oricărui cuvânt obţinut prin derivare din ultimele trei strofe 2 x 2 p. = 4 puncte
– câte 1 p. pentru identificarea cuvintelor – 2 x 1 p. = 2 p.
– câte 1 p. pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: pierdut – adjectiv format prin conversiune din participiul verbului a pierde; voioasă – format prin derivare cu sufixul -os de la substantivul voie; licurici – format prin derivare cu sufixul -ici de la verbul a licări; clopoţei – format prin derivare cu sufixul -el de la substantivul clopot; fiinţa – format prin derivare cu sufixul -inţa de la verbul a fi; alte – adjectiv pronominal nehotărât format prin conversiune din pronume nehotărât; picături – format prin derivare cu sufixul -atura de la verbul a pica, derivat, la rândul lui, de la interjecţia pic; frumuseţea – format prin derivare cu sufixul -eţe de la adjectivul frumos) – 2 x 1 p. = 2 p.
Foarte mulţi candidaţi au răspuns la cerinţa privind modul de formare a unui cuvânt derivat prin termenul „luminos”, ceea ce specialiştii ar considera greşit, întrucât vine din latinescul „luminosus” şi nu ar fi derivat, motiv pentru care nu este prevăzut nici în barem.
Problema e că, în 2010, acelaşi termen „luminos” este dat, în barem, ca făcând parte din familia cuvântului „lumină”, deci ca fiind un derivat.
„El vine într-adevăr din „luminosus”, dar în principiu se poate identifica o rădăcină. Mă gândesc că nu o să le taie cuvântul respectiv. Dacă l-au mai dat în structuri în care ei (Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare) au considerat că este derivat, adică în familie lexicală, ar trebui să îl ia şi acum. Ştiinţific ar trebui să nu îl ia”, a explicat pentru Hotnews profesoara Ruxandra Achim de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.
Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Educaţiei, Adriana Bucur, au fost înregistrate mai multe sesizări luni şi marţi pe linia telefonică pusă la dispoziţia pentru semnalarea eventualelor disfuncţionalităţi.
„Am adresat ieri o întrebare specialiştilor, pentru că am primit pe telverde solicitări în acest sens. Aştept răspunsul celor în măsură să dea un răspuns(…) Într-adevăr, nu ar trebui să existe astfel de discrepanţe, sursele sunt aceleaşi, dar nu pot condamna sau interveni în evaluarea acestor lucrari şi să solicit profesorilor să ţină cont de un barem din 2010”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Adriana Bucur, adăugând: „Poate cei de la CNEE au un argument pentru care au gândit subiectul aşa”.
Coordonatorii de la disciplina limba şi literatura română din cadrul CNEE precizează, potrivit unui răspuns scris transmis Hotnews de către directorului instituţiei, că „baremul nu prezintă soluţii exhaustive, ci soluţii cu titlul de exemplu. Mai mult, în barem se precizează, încă de la început, că „se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor”; prin urmare, orice răspuns corect poate fi punctat”.
Întrebat ce se întâmplă în cazul lucrărilor în care termenul „luminos” nu a fost luat ca fiind răspuns corect de către profesorii corectori, directorul CNEE a fost mai evaziv.
„Tot ce pot să vă spun este că atât subiectul, cât şi baremul sunt corecte. Aşa cum precizează şi baremul, orice variantă corectă este punctată corespunzător. Evaluatorii sunt profesori de limba română. Dacă vor considera că lucrarea lor nu a fost evaluată corect, elevii au posibilitatea să depună contestaţii”.
O altă încurcătură a mai fost semnalată şi la subiectul II, punctul patru, unde elevilor li se cere să precizeze funcția sintactică a două cuvinte, unul dintre acestea fiind cuvântul ‘factor’ din enunțul: „Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea”.
„Conform baremului, răspunsul corect ar fi subiect. Există o întreagă polemică între cadrele didactice, unii susținând că este subiect – ca în barem, alții că este nume predicativ. Dacă în rândul cadrelor didactice nu este clar răspunsul, cum li se poate cere unor copii de 15 ani aşa ceva? Aproape în fiecare an, ne confruntăm cu aceleași subiecte pline de ambiguități. S-au facut sesizări la numărul de telefon pus la dispoziție si așteptăm un punct de vedere„, a povestit o mămică.
În acest caz, CNEE a transmis că în „Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea”, substantivul factorul are funcție sintactică de subiect.
