Cauți cărți pentru pasionații de istorie? Avem două sugestii pentru tine!
Ca orice blog care se respectă, avem şi noi partea noastră de reclamaţii 🙂 . În unele ni se reproşează că ne ocupăm prea mult de beletristică şi nu acordăm deloc atenţie celor pasionați de istorie, de exemplu.
Cititorii noştri au perfectă dreptate! Cu toată sinceritatea ţi-o spun: nici unul din membrii echipei anaarecarti.ro nu are cărți pentru pasionaţii de istorie pe lista de lecturi imediate.
Dar ne descurcăm… Două cărţi trimise de editura Tritonic ne sar în ajutor. Şi pentru că e clar că va mai dura până la o “recenzie” serioasă, am ales să ţi le prezint, apelând la autorii lor. Îi las pe ei să te convingă să le citeşti cărţile, eu mă întorc la lecturile mele… neserioase 🙂 .
Cărți pentru pasionaţii de istorie: “Românii, cum au fost şi cum sunt” de Constantin Schifirneţ
Autorul este profesor de sociologie, politică şi antropologie culturală în cadrul Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA, Bucureşti. Semnează articole în Adevărul, acolo unde a şi scris, de altfel, despre propria-i carte.
“Cartea prezintă oameni, idei şi fapte ale românilor aşa cum au fost şi cum sunt dincolo de conotaţiile ideologice sau conjuncturale. Textele constituie comentarii asupra unor teme esenţiale ale culturii noastre, dar şi asupra unor idei fixe sau clişee despre identitatea românească. Caut să dovedesc că numai studiul direct al realităţii şi cunoaşterea în profunzime a marilor idei româneşti sunt profitabile.
Noi, ca români, avem o istorie şi o moştenire pe care ni le asumăm. Se discută despre calităţile şi defectele românilor, se compară poporul român cu alte popoare şi, evident, se accentuează pe aşa zisul deficit de calităţi. Eu nu abordez calităţile şi defectele românilor. Nu există popoare doar creative şi popoare doar imitative, ci în fiecare popor există oameni cu reale calităţi şi oameni cu defecte majore. Scot în relief faptul că românii de ieri şi de astăzi au găsit un modus vivendi în mediul lor de viaţă, diferit în multe privinţe, de alte zone, şi numai astfel poate fi conturat corect specificul naţional. Oricât s-ar nega miturile istoriei naţionale şi a pune în discuţie idei şi opere din cultura românească.
Eu sunt de părere că trebuie să privim cu obiectivitate istoria. Trebuie să realizăm analize de evidenţiere a ceea este caracteristic unei personalităţi. Însă, înainte de toate, trebuie să marcăm aportul ei la dezvoltarea unui domeniu al cunoaşterii şi culturii. Din această perspectivă, cartea Românii, cum au fost şi cum sunt abordează personalităţi şi idei româneşti şi consecinţele acestora în procesul de modernizare.“
Cartea poate fi cumpărată online de AICI sau de AICI
Cărți pentru pasionaţii de istorie: “Comunitatea dispărută – Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu
“Am scris cartea în semn de respect și admirație față de comunitatea germană din România. Prezența ei în Transilvania timp de opt secole și în Banat, Bucovina și Basarabia pe durata a două secole a fost întreruptă în mod brutal de către regimul comunist instaurat cu sprijin sovietic în martie 1945. Prin reîntoarcerea etnicilor germani pe meleagurile de unde au venit strămoșii lor, România a suferit o pierdere ireparabilă. Comunitatea germană este purtătoarea unor valori și a unui model de civilizație care astăzi ne lipsesc.
Cartea tratează situația comunității germane din România în primele două decenii după încheierea celui de-al doilea război mondial. Se concentrează pe analizarea cauzelor care i-au determinat pe etnicii germani să părăsească țara. În circa 45 de ani România a pierdut populația sa de origine germană.
Am prezentat drama comunității germane în primii ani de la instalarea, cu sprijin sovietic, a regimului comunist în România. Deportarea etnicilor germani în URSS și ulterior în Bărăgan. Procesele politice împotriva elitei intelectuale a comunității germane. Valul de arestări, abuzuri, confiscarea caselor, a proprietăților și bunurilor etnicilor germani. Aceștia au rămas fără mijloace de trai și posibilități de a se întreține pe ei și familiile lor. Situația comunității germane din România se îmbunătățește abia începând din anul 1949. Treptat în anii 1954-1956 etnicilor germani le sunt înapoiate casele confiscate în 1945 și li se permite să utilizeze limba maternă în spațiul public. Apar ziare și reviste de limbă germană și se înființează teatre și alte instituții culturale pentru minoritățile naționale din România”, a declarat Laura Gheorghiu într-un interviu pentru clubulscriitoarelor.ro.
