Știu că ți-am zis că traversez o perioadă în care nu am timp nici să respir, darămite să citesc și să scriu recenzii pentru blog, dar… a pronunțat cineva “Marcel Proust”? 🙂
Studiez entuziasmată coperta volumului publicat de editura Bookstory de pe care dragul de Marcel 🙂 îmi întoarce privirea. Sub titlul “Cartea vieții mele” sunt publicate memoriile Annei Brâncoveanu de Noailles (1876-1933), scriitoarea cu origini românești care a avut la picioare Parisul din perioada Belle Epoque. Numai că volumul mai conține și… pfffff… scrisorile pe care contesa, care a dat poezia franceză peste cap, le-a primit de la autorul care mie topul de preferințe literare mi l-a răsturnat.
(..dacă tot vorbim de versuri…. 🙂 )
Cartea poate fi cumpărată online de AICI, de AICI sau de AICI
Iar în momentul în care am citit și că Proust s-a inspirat din imaginea contesei de Noailles pentru a crea două personaje din capodopera sa, “În căutarea timpului pierdut”, decizia s-a impus de la sine. Desi în prezent biblioteca a devenit un loc al ispitei pe care încerc să-l ocolesc până reușesc să termin toate proiectele care au năvălit peste mine, voi face o excepție. Așa că volumul care descrie prietenia cu totul specială dintre Marcel Proust și prima femeie care a devenit membru de onoare în cadrul Academiei Române mă însoțește pe noptieră.
Până o să apuc să-l citesc, las aici ce spunea contesa despre Marcel Proust:
Luminoasa lui prietenie m-a influenţat, m-a schimbat, aşa cum singură este capabilă s-o facă o nobilă iubire a cuvântului. Marcel Proust este singura fiinţă care m-a făcut să schimb un vers, să suprim o strofă. El a aninat primele ghirlande la uşorul tempoul al tinereţii mele; el m-a făcut să cred că poezia era nectarul lumii, gloria juvenilă – scumpă unei întregi mulţimi, faima – fără duşmani, triumful – neprihănit!
Cum promovează „Cartea vieții mele” editura Bookstory
Povestea vieții acestei nobile personalități a culturii românești se înfiripează lin, ca într-un zbor grațios de lebădă spre nemărginire.
Crâmpeiele de amintiri dragi sufletului său sensibil și însetat de frumos. Evocările pline de farmec ale unor mari personalități ale culturii și istoriei pe care a avut privilegiul de a le întâlni – precum regina Victoria, doamna de Staël, George Sand, Sully Prudhomme, François Coppée, Marcel Proust sau prințul Eduard al VII-lea al Angliei. Descoperirile de învățăcel sârguincios pe care le face neîncetat, adăpându-se din izvorul nesecat al culturii, și înțelesurile profunde pe care le desprinde cu înțelepciune din ceea ce îi oferă viața sunt tot atâtea prilejuri de desfătare a cititorului. Suntem purtați în timp în locuri de o mare frumusețe – Paris, Viena, Constantinopol –, într-o epocă în care frumosul și bunul-gust erau la mare preț. Ele alcătuiesc un prețios șirag de perle prinse discret la gâtul Artei, singura în măsură să aducă înveșnicirea unei existențe sortite efemerului.
Scrisorile lui Marcel Proust vin ca o fericită continuare a amintirilor unei adevărate stele a culturii moderne europene, exprimându-și prietenia și admirația față de ea.
Nu ne rămâne decât să ne înfruptăm din frumusețea adunată în cuprinsul acestei cărți deosebite.
