a servi vs a mânca – când ajungem să ne facem vinovaţi de adevărate… ţopenii de limbaj 🙂 ?
Radu Paraschivescu, a cărui admiratoare ştii că m-am declarat încă de la începuturile blogului anaarecarti.ro, a vorbit la Digi 24 despre ceea ce el numeşte adevărate ţopenii de limbaj.
Radu Paraschivescu: De pildă, din ce în ce mai puțină lume citește. Aflăm – din ziare și de la televizor, de la radio sau din discuții de cafenea – că oamenii lecturează. Nu trebuie să fii un inițiat al limbii române ca să vezi că acest fel de a vorbi e o fandoseală. Dacă iei o carte din raft, o citești, nu o lecturezi.
Superlativul țopeniei de limbaj apare însă când o formulare onestă e măturată de la locul ei de un cuvânt folosit aiurea.
A servi vs a manca. Aici intră în scenă mult și greșit întrebuințatul verb a servi, pe care snobii și pompoșii îl iau drept substitut aristocratic al lui a mânca sau a lua masa.
A servi poate fi folosit în două situații. Fie în cazul unui formulări pronominale – Serviți-vă cu friptură, vă rog! Fie în cazul în care cineva servește pe altcineva – Gazda ne-a servit cu fursecuri. Când vă așezați la masă, nu serviți masa, ci, pur și simplu, mâncați.
